Autor: Sorina Bujarov
Majoritatea spitalelor din Moldova duc lipsă acută de medicamente, încă de la începutul anului. În repetate rânduri autoritățile din domeniul sănătății au declarat că spitalele sunt de vină pentru situația creată, deoarece nu au respectat legislația în vigoare și nu au făcut rezervele necesare de preparate, pentru a asigura buna funcționare a instituției. Managerii spitalelor mărturisesc însă că le-a fost imposibil să facă acest lucru, deoarece unele companii farmaceutice nu au respectat clauzele contractului, distribuind cantități mai mici de preparate sau mult mai târziu decât ar fi trebuit. Și, deși au informat mai multe instituții de vârf despre neregularitățile comise de unii agenți economici, în acest an aceleași companii au câștigat licitațiile pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente.
Potrivit managerilor instituțiilor medicale, compania „Metro-Mold” SRL, care anul trecut a câștigat licitația de aprovizionare a instituțiilor medicale din țară cu preparate antibiotice, este una dintre companiile cu cele mai multe restanțe față de spitale. Anul trecut aceasta trebuia să aprovizioneze spitalele cu amoxacilin, ampicilin, oxacilin, B-penicilin și metrodinazolum, într-un volum de aproximativ 170 de mii de flacoane. Deși, conform contractului, trebuia să distribuie preparatele încă de la începutul anului 2014, unele instituții au primit lotul de medicamente mult mai târziu. „Contactam telefonic în fiecare săptămână reprezentanții companiei, dar ei spuneau că marfa vine, e pe corabie. Am așteptat cât am așteptat, după care am început să trimitem plângeri la diferite instituții să se implice, pentru că nu le aveam deloc”, a declarat pentru Sănătate INFO, Vasile Malcoci, directorul spitalului raional din Sîngerei.
Astfel, în luna aprilie anul trecut, administrația spitalului a trimis o plângere la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în care preciza că agentul economic care a câștigat licitația nu a distribuit medicamentele solicitate și, în același timp, ruga implicarea instituție pentru a debloca situația. Răspunsul agenției însă s-a lăsat mult așteptat, instituția emițând un răspuns abia după ce administrația spitalului din Sîngere a trimis o plângere și la Centrul Național Anticorupție, în care informa instituția că mai multe companii farmaceutice au restanțe față de instituția medicală. Printre acestea se număra SanFarm-Prim, care nu distribuise preparatul „Ceftriaxon”, compania Tetis International CO, care nu livrase preparatul „Strophanthinum” și compania Esculap-Farm, care nu distribuise lotul de medicamente „Porpofol”, conform contractului. După aceste plângeri companiile farmaceutice enumerate mai sus s-au grăbit să distribuie lotul de medicamente, „Metro-Mold” a făcut acest lucru abia peste câteva luni.
„După câteva discuții ale celor de la Agenția Medicamentului cu reprezentanții companiilor farmaceutice, aceste medicamente au ajuns la noi, dar tot cu o mare întârziere. Compania „Metro-Mold” însă ne-a creat mari probleme. Medicamentele pe care ei trebuiau să le distribuie la început de an au ajuns la noi abia la începutul lunii septembrie. Cum să lucrezi când jumătate de an nu ai medicamente necesare?”, precizează Vasile Grosu, farmacist diriginte al spitalului raional din Sîngerei. AMDM preciza în răspunsul său că „instituția nu este parte a contractului de achiziționare a medicamentelor și în cazul când un operator economic nu-și onorează obligațiile contractuale, instituția medicală este în drept să întreprindă măsuri prevăzute în contractul respectiv”. Într-adevăr, conform legislației, AMED este doar un intermediar între companiile farmaceutice și instituțiile medicale, contractele pentru achiziționarea preparatelor medicamentoase încheindu-se doar între două părți: spitalul și compania farmaceutică.
La spitalul raional din Cimișlia există aceeași problemă. Medicul șef al instituției spune că a primit lotul de medicamente, livrat de compania „Metro-Mold”, în luna iulie, pe când, conform contractului, ar fi trebuit să o facă la începutul anului. „Informam Agenția Medicamentului, dar scriam și solicitări la agenții economici și ne răspundeau că preparatele ba trec certificarea sau că au ajuns, dar nu au trecut pozitiv procedura și că trebuie să aducă alt lot. E greu să tragi la răspundere agenții economici, pentru că noi lucrăm cu 30 de companii și dacă am umbla și am depune plângeri nu am mai avea timp să tratăm bolnavii. Ne-am obișnuit cu modul lor de a lucra și deja în fiecare an dăm comandă de medicamente alternative ca să avem cu ce le înlocui”, a declarat pentru Sănătate INFO, Mariana Florea, directorul spitalului din Cimișlia. „În acest an e aceeași problemă. Ne ajung medicamente până în luna martie, dar după aceasta nu știu ce vom face.Văd că companiile farmaceutice întârzie mult cu distribuirea. Începem să ne temem pentru ziua de mâine”, a mai adăugat aceasta.
Și administrația spitalului raional din Nisporeni spune că a avut mai probleme din cauza că firmele farmaceutice nu își îndeplinesc obligațiile conform contractelor de achiții a medicamentelor. „Nu doar cu „Metro-Mold” am avut astfel de probleme, dar și cu Dita Est Farm. Nu doar că nu aduceau medicamentele la timp, dar au adus o cantitate mai mică decât am solicitat în contract. Scriam somații furnizorilor, dar mai mult de atât nu putem face, pentru că putem bloca activitatea spitalului. Ne-am gândit să reziliem contractele cu unii agenți economici, dar nu avem timp să așteptăm să se organizeze noi licitații”, a declarat Roman Vasiliu, directorul spitalului din Nisporeni.
Deși unele spitale au scris mai multe plângeri la instituții de vârf, în legătură cu încălcările agenților economici, în special de către compania farmaceutică „Metro-Mold” SRL, aceasta din nou se numără printre câștigătorii licitației de aprovizionare cu medicamente a instituțiilor medicale. De la începutul acestui an Compania „Metro-Mold” a încheiat contracte de achiziționarea medicamentelor pentru instituțiile medicale din țară în valoare de aproximativ 650 de mii de lei, lucru care i-a indignat pe unii directori. „Nu înțeleg de ce câștigă licitații cei care nu au medicamente în depozite. Spitalele ce trebuie să facă în acest timp?”, se întreabă Malcoci.
De cealaltă parte, directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale spune că spitalele sunt cele care ar trebui să acționeze, dacă vor ca situația să se schimbe. „Situația s-ar rezvolva foarte simplu, dacă directorii ar respecta legislația în vigoare. Abia după ce acționează conform Codului Civil, aceștia pot depune plângere la Agenția pentru Achiziții Publice, iar aceasta ar putea pune în lista neagră un agent economic. Nu la Agenția Medicamentului se depune plângere, acest lucru trebuie să fie clar pentru toți. Dacă primim plângeri, trimitem răspuns că nu e responsabilitatea noastră să le examinăm. Lucrurile nu se vor schimba dacă spitalele nu vor recurge la acționarea în judecată, pentru că Agenția pentru Achiziții Publice nu poate să treacă în lista neargă o companie din proprie inițiativă”, a declarat Alexandru Coman, directorul AMDM.
Potrivit Regulamentului cu privire la modul de întocmire şi evidenţă a Listei de interdicţie a operatorilor economici, un agent economic poate fi pus în lista neagră cu următoarele condiții: există o hotărîre definitivă a instanţei de judecată prin care au fost reziliate contractele de achiziţii ca rezultat al neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către operatorul economic a clauzelor contractuale, există dovezi […] care demonstrează faptul că operatorul economic nu îşi îndeplineşte obligaţiunile contractuale, livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări din proprie iniţiativă, altele decît cele prevăzute în contract sau în cazul când există dovezi, confirmate de organele de specialitate, care demonstrează că operatorul economic a prezentat documente false în cadrul procedurilor de achiziţie publică. De asemenea, un agent economic mai poate fi inclus în lista neagră atunci când există o hotărîre definitivă a instanţei de judecată, prin care s-a constatat un caz de corupţie din partea operatorului economic.
Conform Codului Contravențional, nerespectarea angajamentelor privind asigurarea instituţiei medico-sanitare cu medicamente, conform contractului de achiziţii publice sau altui contract de vînzare-cumpărare se sancţionează cu amendă de până la 10 mii de lei, o sancțiune mult prea mică ca să-i responsabilizeze.
█ Articole relaționate: