Autor: Irina Papuc
În ultimele două săptămâni, Moldova a fost în prag de epidemie de gripă. Numărul deceselor a trecut de zece, iar oamenii au intrat în panică. Atunci când există panică, dar și neclaritate, banii și așa destul de puțini din sistemul de sănătate, în special pentru serviciul de urgență, sunt irosiți fără rost. Și asta pentru că zilnic medicii se duc la zeci de solicitări, cheltuie timp și bani la pacienții cărora nu pot să le facă nimic. Este și cazul unui tânăr din Capitală, care avea febră 39 și a apelat Urgența. Medicii au venit, l-au văzut, dar i-au spus din start că nu au de gând să-i administreze nimic. Utilitatea medicului de urgență a fost aproape zero, dar banii s-au „dus”. Și nu puțini.
Tudor Guzun, în vârstă de 27 de ani din Chișinău a chemat Urgența, după două zile de febră. Inițial, aceasta debutase cu 37,7, însă peste o zi starea lui s-a agravat și a ajuns la 39,5. Tudor spune că s-a gândit imediat la o posibilă infecție gripală și a chemat Urgența. Doctorii au venit, l-au văzut și au plecat.
Statul dă mai puțin decât Urgența cheltuie
„Imediat ce au intrat în casă mi-au spus că medicamente nu dau și nici injecții nu fac. A verificat dacă am glandele umflate, respirația și m-a întrebat ce pastile iau. I le-am arătat, a zis că-s bune și că ar fi bine să continui să le iau, iar atunci când simt că ard și nu mai rezist să-mi pun un prosop ud pe frunte”, povestește tânărul. De ce a mai venit doctorul, Tudor spune că nu prea a înțeles, mai ales că a fost preîntâmpinat din start că medicamente nu i se vor administra.
În aceste condiții este logic să ne întrebăm – cât de util sunt cheltuiți banii din Serviciul de Urgență, care niciodată nu sunt de ajuns. De altfel, responsabilii Serviciului spun că cheltuiesc aproximativ 115 lei pentru o solicitare la domiciliu. Finanțarea însă este mai redusă – CNAM acordă 101 lei și 40 de bani pe cap de locuitor, pentru teritoriul deservit. Petru Craveț, responsabil de serviciul relații publice a Spitalului de Urgență, spune că banii alocați de Companie nu sunt suficienți. „Când adunăm cheltuielile și raportăm la numărul de solicitări, care sunt peste 1 milion, reiese că noi cheltuim în medie 115 lei, dar primim mai puțin”.
Indirect, se cere o raționalizarea a banilor de la Urgență, iar medicii cam se încurcă în declarații atunci când sunt întrebați cum decid dacă trebuie să meargă la domiciliu la un bolnav sau dacă nu este cazul. Mai ales, că există și Sfatul medicului - un serviciu în cadrul căruia un medic oferă zilnic consultații la telefon pacienților.
„Dacă este vorba despre copiii care au febră înaltă, atunci aceasta este o urgență majoră, fiindcă pot exista complicații. Urgențe se mai consideră și febra la bătrâni, uneori și la tineri care au maladii cronice și fac parte din grupuri de risc. Mergem în special la cei din căminele studențești, pentru că există un risc de infectare a mai multor persoane concomitent”, spune Eufalia Negreață, medic de gardă la Serviciul de Urgență.
Medicul spune că de obicei echipele se deplasează la pacient acasă pentru că „n-au dreptul să refuze o chemare”. De ce aceștia însă ajung totuși la pacient, cheltuie timp și combustibil, fără măcar să-i administreze un antipiretic (care scade febra), ea nu știe. „Noi suntem obligați să avem în trusa medicală medicamente în cazuri majore de urgență, precum infarct, atac cerebral, dar și paracetamolul intră în această listă. Noi nu ducem lipsă de acest medicament. În mod normal, dacă febra nu scade, iar doctorul este la fața locului, ar fi trebuit să i-l administreze”.
O deplasare costă în mediu 400 de lei
De altfel, uneori medicii au rolul de a stabili la fața locului dacă este vorba despre o gripă sau infecție respiratorie mai puțin gravă. Tot doctorii însă recunosc că pacientul trebuie întrebat atunci când apelează cum a fost debutul febrei, de cât timp e la aceeași valoare, dacă reacționează sau nu la medicamente, dacă el suferă de maladii cronice care i-ar putea afecta sănătatea. Toate acestea le-ar putea da de înțeles doctorilor dacă se confruntă cu o chemare „cod roșu”.
În cazul lui Tudor Guzun, bugetul Serviciului de Urgență a scăzut cu cel puțin 100 de lei, iar tânărul a folosit propriile medicamente și un prosop umed.
La nord, de exemplu, responsabilii recunosc că numărul apelurilor la Urgență din cauza creșterii virozelor respiratorii s-a majorat cu 30 la sută. Echipele pur și simplu nu fac față apelurilor.
„Ne străduim să nu refuzăm solicitările, dar că sunt situații în care aceștia trebuie să aștepte echipa și mai mult de o oră. Nu facem față acum”, spune Irina Blându, șefa Stației Zonale de Urgență Nord. Blându adaugă că dispecerii încearcă să distingă cazurile cele mai stringente, catalogate „cod roșu”, dar că nu refuză apelurile persoanelor care au febra 39, deși există același medic care poate oferi consultații în regim non-stop. „Nu refuzăm acești pacienți, doar că dăm prioritate celor care au suferit accidente rutiere sau au alte urgențe care le-ar putea pune viața în pericol. Suntem atenți în special la copii, care pot avea convulsii sau alte simptome pe fon de febră ridicată”, mai spune ea. Cu alte cuvinte – doctorii vin mai târziu ca să se asigure că nu este nimic grav, un rol care de altfel îi revine medicului de la serviciul „Sfatul medicului”.
Irina Blându mai spune că pentru o solicitare în teritoriu se cheltuie în medie 400 de lei. Aici intră cheltuielile pentru motorină, uzura mașinii, salariul angajaților, etc.
Febra nu este o urgență medicală
Conform datelor Ministerului Sănătății, echipele de Urgență au mers în 2014 la peste 953 de mii de chemări, dintre care 15.000 au fost inutile și numai 5.900 a fost refuzate, pe motiv că sunt neîntemeiate.
Ordinul Ministerului Sănătății privind organizarea și funcționarea serviciului de Asistență Medicală Urgentă din Moldova prevede că febra în sine nu constituie o urgență, ci doar stările febrile la copii. Gripa este catalogată drept urgență medicală, în schimb. Totodată, în lista medicamentelor obligatorii care ar trebui să se regăsească în trusa medicului de urgență este și paracetamolul.
█ Articole relaționate: