Autor: Sorina Bujarov

Bugetul acordat pentru realizarea cercetărilor ștințifice în domeniul sănătății crește de la an la an. Cu toate acestea, savanții moldoveni continuă să lucreze cu utilaj învechit și să strângă cureaua cât de mult posibil ca să poată activa. Specialiștii spun că banii acordați pentru știință ajung doar pentru salarizarea personalului și doar o mică parte se investește în utilaj, consumabile și reactivi necesari pentru a putea realiza cercetări științifice.

Anul trecut Centrul Național de Sănătate Publică a primit un buget de peste șase milioane de lei pentru proiecte științifice. Suma este mai mare cu peste 800 de mii de lei față de anul precedent, când s-a acordat 5,2 milioane de lei. Pentru comparație, în 2012 această sumă era de doar 4,1 milioane de lei. Deși bugetul acordat pentru cercetări în domeniul sănătății crește continuu, savanții moldoveni spun totuși că nu sunt bani suficienți pentru a realiza cercetări bune, apreciate și la nivel internațional.

„La general, suma de șase milioane de lei pare mare, însă raportată la numărul de savanți și la necesarul pentru știință aceasta este foarte mică. 96-98% din această sumă merge pentru salarizarea savanților, iar din restul se procură reagenții și consumabilele necesare”, a afirmat pentru Sănătate INFO Constantin Spînu, vicedirector cercetare și inovare la CNSP. El a precizat totodată că, de fapt, sectorul științific cheltuie mult mai mult pentru realizarea studiilor, decât suma oferită de stat.

█ Cercetări științifice în medicină, cu bani mizeri. Banii alocați studiilor sunt prea puțini, iar un cercetător este remunerat cu puțin peste 2.000 de lei 

„Ne salvează faptul că activăm în colaborare cu celelalte direcții ale Centrului Național de Sănătate Publică. Adică noi nu plătim pentru energie, putem folosi utilajul celorlalte direcții din cadrul instituției, fără să achităm pentru acestea. Cheltuielile le suportă alte direcții. Cele șase milioane primite se cheltuie doar pentru salariu, consumabile și reactivi”, a mai adăugat Spînu.

Potrivit Centrului Național de Sănătate Publică, în utlimii patru ani direcția Cercetare și Inovare din cadrul instituției a realizat studii în cadrul a 14 proiecte, inclusiv nouă teme ştiinţifice aplicative instituţionale, două proiecte în cadrul Programelor de stat şi trei proiecte pentru tinerii cercetători. Responsabilul pentru cercetările științifice în domeniul medical spune că deși bugetul este unul mic, totuși savanții moldoveni au reușit să obțină succes la nivel internațional.

„Anul trecut am reușit să participăm la mai multe concursuri internaționale și chiar am fost premiați. Însă, cecretările prezentate acolo au fost realizate în parteneriat cu instituții din alte state, precum SUA, Marea Britanie, România. De exemplu, noi am luat parte la realizarea vaccinului antigripal, împreună cu cercetătorii englezi. Aceste performanțe le obținem datorită sârguinței noastre și pentru că ne implicăm personal. Avem cunoștințe în domeniul medical în străinătate și deja noi îi convingem să colaboreze cu noi, deci e doar meritul nostru”, a precizat Constantin Spînu.

 Ipoteză neașteptată – rezistența la antibiotice este direct legată cu nivelul de corupție al țării

La Direcția Cercetare și Inovare a CNSP sunt angajați 105 savanți. În domeniul cercetare-dezvoltare muncesc 57 cercetători ştiinţifici, inclusiv nouă doctori habilitați în medicină și doctori în medicină biologică. Salariul unui specialist începe de la 2.500 de lei și poate ajunge la maxim 300 de euro. Asta, în timp ce salariul unui savant începător în țările europene variază, în medie, de la 5 la 7 mii de euro, susține vicedirectorul pe cercetare și inovare de la CNSP. Din acest motiv, în următorii ani există riscul ca savanții moldoveni să migreze în străinătate, iar Moldova să rămână fără astfel de specialiști.

„Specialiștii noștri sunt apreciați peste hotare, o confirmă colaborările noastre cu diferite instituții, precum Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, dar și cu instituții din SUA, etc. Ei liber pot merge în străinătate să se angajeze, pentru că diferența de salariu a unui savant moldovean și a unuia din străinătate este echivalentă cu distanța de la soare la lună. Dacă acest lucru se va întâmpla, Moldova se va confrunta cu probleme serioase în domeniul sănătății”, este de părere Constatin Spânu.

Finanţarea cercetărilor ştiinţifice a Centrului Național de Sănătate Publică se efectuează din bugetul de stat prin intermediul Academiei de Științe a Moldovei şi, parţial, din diverse proiecte internaționale. 

 

 Articole relaționate:

Creștem copii bolnavi. Numărul lor este în creștere, pentru că se alimentează insuficient și sunt nevoiți să învețe în clase reci și întunecoase 

Moldova nu pregătește geneticieni. Aceștia trebuie să plece peste hotare pentru specializare, iar când se întorc îi așteaptă o remunerare simbolică de 1.000 de lei 

Statistici culese cu chin. Angajații spitalelor pierd uneori săptămâni ca să le colecteze manual. Un sistem informațional automatizat ar putea fi gata cel devreme într-un an