Autor: Irina Papuc
Ministerul Finanțelor vrea ca CNAM să-și schimbe statutul și să devină dintr-o instituție non-profit la autogestiune în una publică, cu toate consecințele care reies din acest statut. Mai simplu vorbind aceasta înseamnă că urmează să se schimbe salariile angajaților de la CNAM, respectiv să devină mai mici. Asta însă nu este nici pe departe problema cea mai mare – Compania riscă să nu-și mai poată îndeplini obligațiile față de spitale, iar banii acumulați din asigurări să fie repartizați și în alte scopuri.
Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de modificare a Legii privind responsabilitatea bugetar-fiscală, ca CNAM să devină instituție publică, iar stabilirea bugetului și procedurile bugetare să fie conforme aceste legi. În Nota Informativă a proiectului se argumentează că practica actuală de adoptare separată a bugetelor autorităţilor publice independente distorsionează procesul bugetar. „Fiind entităţi finanţate de la bugetul de stat, autorităţile publice independente, trebuie să se conformeze şi să respecte toate etapele şi cerinţele metodologice de elaborare a propunerilor de buget, inclusiv termenele şi formatul de prezentare. În practică, însă, bugetele autorităţilor independente adoptate de Parlament se prezintă cu întârziere şi, deseori, cu abatere de la normele metodologice”.
„Proiectul de lege propune completarea legilor speciale ce reglementează FAOAM cu prevederi care ar stipula clar că FAOAM este parte componentă a Bugetului Public Național. În acest context, schimbarea statutului CNAM, implică modificarea și completarea ulterioară a altor legi, în special legislația care reglementează serviciul public, salarizarea funcționarilor publici, și altele. De asemenea, urmează a fi examinată posibilitatea modificării sursei de finanțare a CNAS și CNAM de la bugetul de stat”, se mai precizează în document.
Experții din sănătate sunt împotriva acestor prevederi și spun că spun CNAM nu poate fi inclusă într-o singură oală cu restul instituțiilor, tocmai pentru caracterul special pe care îl are în procesul de asigurare a asistenței medicale. Aceștia sunt convinși că acceptarea acestor modificări nu va duce decât la fragmentări de fonduri, întrucât banii destinați acoperirii riscurilor de sănătate celor asigurați ar putea fi utilizați în alte scopuri, iar aceasta ar fi o mare greșeală.
„Când s-a făcut principala reformă în sănătate și s-au introdus asigurările experții ne-au prevenit că nu trebuie să facem o astfel de greșeală niciodată. Părerea mea este că Ministerul Finanțelor se confruntă cu proleme de acumulări la buget, iar banii din sănătate ar putea fi folosiți pentru acoperirea unor goluri din alte domenii – educație, de exemplu”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS. Expertul mai precizează că Ministerul Finanțelor propune un document care vine de fapt în contradicție cu alte norme legislative.
„CNAM se diferențiază foarte mult de alte instituții, pentru faptul că ea vinde polițe de asigurare medicală și este, în esență, un asigurator pentru riscurile de sănătate a celor care aleg să se asigure. Totodată, Compania încheie contracte cu instituțiile medicale, ceea ce înseamnă că este cumpărător de servicii medicale. CNAM intră în relaţii contractuale cu cei mai eficienţi producători de servicii medicale pentru a optimiza resursele financiare destinate asigurării obligatorii de asistenţă medical şi fluxul de pacienţi. Anume, din această cauză activitatea instituţiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se desfăşoară pe principiul de autofinanţare, de non-profit”, mai adaugă expertul.
Responsabilii de la Ministerul Sănătății spun că nu au văzut proiectul, dar că vor reveni mai târziu cu o reacție. Și CNAM, instituția direct vizată, urmează să-și facă publică poziția oficială.
Conform Hotărârii de Guvern din februarie 2002 cu privire la aprobarea statutului CNAM, Compania este o organizaţie de stat autonomă inclusiv cu autonomie financiară de nivel naţional.
█ Articole relaționate: