Autor: Irina Papuc
Cu un Guvern de compromis, furturi de proporții și un sistem bancar defectuos, Moldova riscă să ajungă în colaps financiar. Singura salvare, una tot de compromis, este semnarea unui acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional. Ieri, premierul Chiril Gaburici a declarat că Moldova poate ajunge în default, iar în cazul în care FMI ne întoarce spatele, ne vom confrunta, printre alte măsuri austere, cu o reducere drastică a angajaților din sectorul bugetar. Sectorul sănătății nu va fi ferit de urmări nefaste, spun experții economici și asta pentru că reformele în sănătate, pornite de actualul Guvern depind direct de investițiile din exterior. O țară care are carențe grave în administrarea banilor publici nu va obține bani, mai atenționează experții.
Un spital regional performant care ar costa 80 de milioane de euro, majorarea salariilor lucrătorilor medicali, finanțare crescută pentru domenii inovatoare, precum neurochirugia și primul transplant de inimă la toamnă – sunt doar câteva dintre promisiunile responsabililor din sistemul sănătății pentru următorii ani de guvernare. În timp ce planurile sunt învăluite într-o aură roz, realitățile par să fie mult mai dure și, cel mai principal, mult mai sărace.
Ieri, premierul Chiril Gaburici a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Republica Moldova poate ajunge în default în cazul în care nu reușește să semneze un acord financiar cu FMI. „Dacă nu vom semna acest acord de finanţare cu FMI, ţara va intra în default. Va trebui să revizuim numărul tuturor angajaţilor instituţiilor bugetare”, declara ieri premierul.
„Mai puține cheltuieli sociale, taxe mai mari”
Care sunt șansele ca Moldova să semneze sau nu un acord și în ce condiții e greu de spus. Totuși, previziunile nu sunt tocmai pozitive, în context politic, dar și economic. Moldova va fi pusă în fața unei lame cu două tăișuri, cred experții economici. „Consider că negocierile vor avea loc în condiții foarte dure. Fondul va cere politici bugetare austere pentru a reduce deficitul, ceea ce înseamnă mai puține cheltuieli sociale și taxe mai mari. Pentru macroeconomie aceste acțiuni arată foarte bine. Nu însă și pentru populație”, declara anterior pentru Europa Liberă expertul Viorel Gârbu.
Buget auster, disponibilizări și investiții reduse dramatic – acestea vor fi implicațiile și pentru domeniul sănătății.
„Fondul Monetar nu are nicio tangență cu domeniul sănătății, totuși impactul va fi indirect, pentru că acordurile semnate au tangență cu sistemul bugetar în întregime și cu situația macroeconomică din țară. Atunci când nu este stabilitate macroeconomică, atunci nu se fac finanțări la timp sau se reduc bugete, iar acest lucru are impact asupra asigurărilor sociale și celor medicale. Acordurile cu FMI mereu vizează reducerea cheltuielilor și raționalizările, iar acest lucru se va reflecta și în sănătate, pentru că mereu se tinde spre diminuare, prin eficientizare”, a precizat pentru Sănătate INFO, expertul Viorel Gârbu.
Nesemnarea unui acord cu FMI înseamnă carențe grave în actul de guvernare, iar acest lucru mai provoacă reticență din partea donatorilor, mai punctează acesta.
„Volumul de investiții se va reduce drastic”
„Moldova nu se va pomeni în situația în care să fie deconectată total de la sursele externe. Totuși, volumul de investiții se va reduce drastic. Garantat vor scădea. Fondurile din exterior sunt în legătură directă cu FMI. Fondul Monetar Internațional este un fel de auditor, analizând modul cum evoluează lucrurile în țară. Donatorii vor să știe că banii lor nu vor fi irosiți, deoarece ei gestionează mijloacele plătitorilor de impozite din țările respective, deci ei nu-și permit să irosească bani”.
Ministrul Sănătății, Mircea Buga, confirmă că partenerii externi vor să știe care este situația în Republica Moldova, înainte de a investi. Aceștia își doresc siguranță.
„Un eventual acord cu FMI ar putea conferi o stabilitate suplimentară componentei financiare a sistemului sănătății. Restructurările din sistem, în special în sectorul spitalicesc, sunt absolut necesare și vor fi realizate, pentru a stimula eficiența și calitatea serviciilor. Susținerea partenerilor externi este crucială în acest sens, mulți dintre ei așteptând o claritate în privința perspectivelor unui nou program cu FMI”, a declarat Mircea Buga, pentru Sănătate INFO. Totuși ministrul nu a precizat cum vor fi continuate reformele, în special cele bazate pe investiții străine, în cazul nesemnării unui acord.
Opiniile în privința perspectivelor sunt separate și aproape la extreme. De exemplu, Boris Gîlca, consilierul de probleme sociale și de sănătate al premierului, este optimist și crede că este prematur să vorbim despre riscuri, întrucât Guvernul Gaburici ar fi absolut capabil să negocieze cu FMI bani în condiții optime.
„Consultările abia încep”...
„Negocierile cu FMI sunt prioritare și strategice pentru Guvern. Prim-ministrul își propune să avanseze în acest dialog. Totuși, sistemul de sănătate publică nu este atât de relevant în negocierile cu FMI. Plus la toate, Executivul a votat recent un acord de cooperare cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare, în valoare de aproximativ 30 de milioane de dolari, bani care urmează să fie investiți. Recomandările partenerilor externi necesită o atenție sporită, într-adevăr. O parte au fost realizate, altele abia urmează, iar premierul a semnalat că este nevoie de consecvență. Trebuie să discutăm în continuare despre optimizarea sectorului spitalicesc, despre creșterea eficienței sistemului, prin calitate, acces la servicii și prin tratamente avansate. Negocierile cu FMI abia vor începe, vă asigur că vor fi deschise și constructive, iar partenerii de dezvoltare susțin Guvernul Gaburici”, a declarat și Boris Gîlca.
Un Guvern „sortit eșecului nu va reuși să realizeze prea multe”
În timp ce consilierul premierului vorbește și despre susținere politică, aici acasă, și despre susținere din exterior, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță crede că anume credibilitatea redusă, dar și lipsa unei strategii clare pentru următorii ani, va face din Moldova perdantă la negocierile cu FMI. „Guvernul trebuie să își asume o foaie de parcurs în materie de politici economice și financiare pentru următorii trei ani – un plan anti-criză. Nici măcar nu e vorba despre condițiile FMI, e vorba despre realitățile noastre. FMI doar le va evalua și le va considera relevante sau nu. Respectiv, va decide dacă va acorda suport sau nu acestor intenții ale Guvernului. La rândul său, Guvernul, fără suport politic și fără dorința unor politicieni ca FMI să ajungă la unele înțelegeri, nu va reuși să realizeze prea multe. Un Guvern care nu poate promova în Parlament nicio lege din cauza lipsei susținerii politice, este un Guvern sortit eșecului. Nici măcar asumarea răspunderii nu mai este o soluție”, este de părere fostul ministru de la Finanțe, Veaceslav Negruța.
Datele Ministerului Sănătății arată că în 2013 și în 2014 sistemul de sănătate a beneficiat din partea donatorilor externi de credite preferențiale și împrumuturi de 114 milioane de dolari. În același timp, responsabilii din sănătate au recunoscut că au nevoie de investiții pentru a realiza și cele mai importante reforme propuse pentru următorii ani – crearea a cel puțin trei spitale regionale. Construcția unuia singur trece de 80 de milioane de euro, bani pe care Moldova nu-i are.
Ultimul program cu FMI s-a desfășurat în perioada 2010-2013, iar suma alocată a fost de 490 de milioane de dolari.
█ Articole relaționate:
De ce am avut criză de medicamente - statul a tăiat 6 milioane de euro din finanțarea sănătății