Autor: Sorina Bujarov

Doar jumătate din pacienții din Moldova sunt tratați exclusiv cu medicamente asigurate de spital. A doua jumătate fie se tratează doar cu preparate cumpărate de ei, fie cu cele oferite în instituția medicală în combinație cu unele medicamente procurate individual. Sunt concluziile studiului „Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS).

Mai exact, 58 la sută dintre pacienții intervievați au mărturisit că au fost tratați doar cu medicamente oferite de instituția medicală în care au fost spitalizați. Puțin peste 28 la sută dintre respondenți au afirmat că o parte din medicamentele de care au avut nevoie le-au cumpărat, o altă parte le-a fost asigurată de spital. Alți pacienți însă au fost puși la cheltuieli suplimentare. Este vorba despre 12 la sută dintre participanții la studiu, care au mărturisit că au fost nevoiți să-și cumpere singuri toate medicamentele de care au avut nevoie. 

Cercetarea mai scoate în evidență și faptul că oamenii sunt asigurați în proporție de sută la sută cu medicamente nu doar în funcție de statutul de asigurat, ci și de veniturile pe care le au. Paradoxal, însă bolnavii cu o situație economică mai bună au beneficiat într-un număr mai mare de preparate asigurate de instituția medicală, decât cei mai săraci. Raportul este de 60 la sută, respectiv 56 la sută.

 Topul specialităților medicale care iau cel mai mult mită 

Respondeții au argumentat de ce și-au cumpărat medicamente singuri, dacă acestea ar fi trebuit să fie asigurate de instituția medicală în care au fost spitalizați. Aproximativ 66 la sută dintre ei au mărturisit că au făcut acest lucru la cererea doctorilor, care le-au spus că spitalul nu dispune de medicamentele necesare pentru tratamentul lor. Cel mai des acest argument a fost adus de către medicii din spitalele raionale, se precizează în barometrul despre calitatea serviciilor medicale prestate în spitalele din Moldova. Acest lucru însă este infirmat de managerii instituțiilor medicale din raioane.

„Noi avem la dispoziție toate medicamentele prevăzute în protocoalele clinice și cele pentru care s-a făcut licitație la Agenția Medicamentului. Nu am avut probleme nici atunci când a fost criză de medicamente, la începutul acestui an. Există însă situații când pacientul insistă să fie tratat cu anumite medicamente, de care a auzit de la vecin sau prieteni. Iată aceste preparate nu le avem, pentru că nici nu ar trebui să le avem”, a explicat pentru Sănătate INFO managerul spitalului din Rîșcani, Gheorghe Roșu.

Studiul mai arată că aproximativ 13 la sută din respondenţii care au mărturisit că și-au cumpărat singuri medicamente, au spus că au făcut-o la cererea medicilor, care le-au spus că „spitalul are medicamente, dar acestea nu sunt bune”. Astfel, pacienții și-au cumpărat medicamentele recomandate de medicul care s-a ocupat de tratamentul lor. Alți pacienți – puțin peste 11 la sută, au afirmat că au cumpărat medicamente, pentru că medicul le-a spus că spitalul asigură cu medicamente doar tratamentul maladiei pentru care pacientul a fost internat, nu cele necesare pentru tratamentul bolilor concomitente. Doar 7 la sută dintre respondenți au spus că au cumpărat medicamentele din proprie alegere.

 Spitalele vor fi sancționate pentru că admit plăți neoficiale de la pacienți. În maxim 12 luni mecanismul trebuie să dea roade 

Managerii de spitale însă neagă că medicii ar aduce astfel de argumente și că ar solicita de la pacienți să-și cumpere singuri preparatele necesare.

„Noi ne conducem de Protocoalele clinice și avem toate medicamentele indicate în aceste documente. Nu văd de ce nu am da pacienților medicamentele necesare, dacă le avem la dispoziție. Este o responsabilitate în plus pentru medic, dacă acesta administrează pacientului alt preparat, decât cel din protocol, pentru că dacă se întâmplă ceva cu pacientul, el o să fie tras la răspundere. De aceea, nu prea cred ca medicii să solicite de la pacienți alte medicamente, decât cele pe care le avem noi”, a subliniat Mihai Mîțu, managerul spitalului raional din Soroca.

Studiul „Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova” a fost realizat în 2013, pe un eșantion de 1.222 de persoane.

 

 Articole relaționate:

„Am dat doctorului 200 de dolari, dar n-au ajuns și pentru moașă”. Directorii de spitale, obligați să organizeze chestionare anonime pentru a „prinde în flagrant” subalternii care iau mită 

Ministerul Sănătății a creat un Consiliu pentru prevenirea corupției și diminuarea plăților neformale în sistem 

Aproape jumătate din moldoveni nu ar depune vreo plângere, dacă li s-ar cere bani suplimentari pentru serviciile medicale