Autor: Irina Papuc
Directorul Centrului Național de Sănătate Publică, Mihai Pâslă, a rămas șomer. Acesta spune că a scris o cerere de demisie din proprie inițiativă. Motivul – viziuni diferite în privința reformării Serviciului de Sănătate Publică. Pâslă spune că altfel divergențele de opinii nu puteau fi soluționate – era „principial”.
Uneori diferențele de opinii nu îmbunătățesc reformele, așa cum ar fi trebuit să fie, ci se ajunge, mai nou, la demisii. Cel puțin acesta este motivul comunicat presei de către Mihai Pâslă, cel care a ocupat până acum funcția de director al Centrului Național de Sănătate Publică. Pe 8 septembrie acesta a semnat o cerere de demisie pe motiv să existau opinii diferite cu conducerea Ministerului Sănătății în privința modului cum urma să fie îndeplinită reformarea serviciului de sănătate publică din întreaga țară.
„În viziunea noastră, modernizarea serviciului urma să se axeze pe îmbunătățirea managementului, iar ei pun accent pe cost-eficiență. Au existat câteva aspecte principiale la care n-am vrut să cedez. Noi ne-am propus ca să existe o divizare a responsabilităților de elaborare a politicilor și de supraveghere în sănătatea publică, de ambele fiind responsabili acum medicul șef-sanitar de stat și Direcția Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății. Această idee a fost respinsă, ni s-a spus că nici nu se discută”, ne-a spus Pâslă.
Reforma va fi tărăgănată
Un alt element „principial” al reformei era crearea a zece centre de sănătate publică din cele 36 existente, iar restul să fie ca niște centre subordonate lor, în funcție de amplasare geografică. În cadrul reformei, centrele de excelență urmau să-și păstreze personalitatea juridică și să organizeze angajări și procurări pentru alte două centre care urmau să intre în subdiviziunea lor și care, în consecință, să rămână fără personalitate juridică . Și această idee ar fi fost refuzată de către Ministerul Sănătății. Alte aspecte importante ale modernizării serviciului de sănătate publică țineau de majorarea fondului de profilaxie din cadrul CNAM de două sau chiar trei ori, astfel ca să existe bani suficienți pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor.
„Ei preferă să se axeze pe cost-eficiența reformei, s-au apucat să facă calcule, etc. Noi ne-am ferit să discutăm foarte mult despre cost-eficiență, pentru că aceasta ar fi însemnat declanșarea la tot felul discuții despre reduceri de cadre și respectiv, reducerea finanțării, însă în serviciu și așa sunt lipsuri multe, iar salariile sunt mici”, a adăugat ex-directorul. Pâslă mai spune că decizia de a pleca a fost influențată și de faptul că modernizarea serviciului va fi tărăgănată. „În acest an nu se va mai reuși nimic, este părerea mea personală. Ei sunt optimiști, iar eu sunt un optimist bine informat”.
Pâslă susține că nimeni nu i-a spus să plece și că decizia a luat-o de unul singur. Singura nedumerire este că formalitățile s-au efectuat foarte repede. „Pe data de 7 septembrie am scris cererea, iar pe 8 deja eram semnat și un ordin în acest sens. Cum ar veni deja sunt șomer, deși sunt persoană responsabilă și aș fi preferat să fie găsit un înlocuitor, căruia să-i predau funcția, așa cum se cuvine. Nu vreau să mă victimizați. Am avut discuții civilizate, iar decizia îmi aparține. Mihai Pâslă spune că nu-și face griji pentru viitorul său, întrucât are deja oferte de la Organizația Mondială a Sănătății, cu care a mai conlucrat anterior, însă spune că va accepta și propunerile Ministerului Sănătății, dacă funcționarii de aici vor găsi importantă experiența acestuia.
Mihai Pâslă a venit la conducerea CNSP în martie 2013, iar anterior a deținut funcția de director al Centrului Republican Medicina Calamităților.
█ Articole relaționate:
Schimbările au început. Un director adjunct pleacă de la Centrul Național de Sănătate Publică