Autor: Irina Papuc
De fiecare dată când lucrurile merg prost în sistemul de sănătate din Moldova, este invocată aceeași expresie - nu sunt bani, sau „cu bani puțini nu poți face medicină performantă”. În aceeași ordine de idei, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală că, deși banii în bugetul CNAM sunt în creștere alocațiile pentru sănătate raportate la PIB sunt în scădere. S-ar părea că banii veniți din afară ar putea constitui o soluție pentru sistemul nostru sărăcit, însă nici de această dată milioanele investite nu se regăsesc într-o calitate mai bună a serviciilor. Numai în 2014, sistemul de sănătate din țara noastră a beneficiat de granturi și credite în valoare de cel puțin 18 milioane de euro.
Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, organizațiile internaționale au susținut sistemul de sănătate din țara noastră la fel de mult ca și educația sau alte domenii sociale. Astfel, s-au dat bani pentru reparația spitalelor, s-a procurat tehnică medicală și mașini de urgență.
Milioane pentru reparații, dar și pentru politici
Cei mai mulți bani au venit din Japonia, Elveția, România, dar și prin intermediul OMS. În total este vorba despre 17,5 milioane de euro. De exemplu, peste 3 milioane de euro este valoarea grantului oferit de Biroul Regional al OMS, în baza unui acord cu Guvernul Republicii Moldova. Alte 3 milioane urmează să fie investite până în 2017 pentru calitatea și eficiența serviciilor medicale. Banii vin din partea Guvernului Germaniei. Generoși au fost și românii, Guvernul oferind 1 milion de euro pentru dezvoltarea Institutului Mamei și Copilului și încă 1 milion 800 de mii de euro pentru dotarea cu ambulanțe a Centrului regional Nord SMURD din Bălți. Un alt grant pentru dezvoltarea capacităților în domeniul asistenței medicale a venit din Austria. În acest scop, în sănătate au fost investite peste 120 de mii de euro. Proiectul, ca și toate celelalte, a demarat în 2014 și va dura până în 2017.
Alte peste 2 milioane de euro au fost oferite de Guvernul Japoniei pentru utilarea cu tehnică performantă a mai multor spitale, inclusiv pentru cele raionale – Florești, Soroca, Cantemir. Alte 60 de mii de euro au fost alocate pentru dezvoltarea Telemedicinei.
4,8 milioane pentru a-i ține pe pacienți cât mai departe de spitalele de Psihiatrie
Și Elveția a decis să investească în sectoare critice ale sistemului de sănătate din țara noastră. Dacă autoritățile nu au bani pentru bolnavii care se confruntă cu maladii mentale, atunci Guvernul elvețian s-a oferit să ne dea o mână de ajutor – un proiect în valoare de 4,8 milioane de euro, care va dura până în 2018 și care este menit să schimbe modalitatea sovietică de a trata, prin izolare, în spitalele de psihiatrie toți pacienții care prezintă patologii psihice, fie mai severe sau mai puțin. Tot Elveția ne dă o mână de ajutor în domeniul medicinei perinatale, alocând 100 de mii de euro pentru dezvoltarea și fortificarea unei asociații de profil.
Și Cehia se numără printre statele care au decis să ajute sistemul de sănătate din Moldova. În total, în 2014, țara noastră a beneficiat de granturi în valoare de aproximativ 300 de mii de euro.
Potrivit unui raport prezentat Ministerului Sănătății privind intenția de investiții în țara noastră, anul 2015 pare să fie ultimul în care Moldova va mai fi susținută atât de mult, iar pentru anii viitori se prevede o scădere drastică a investițiilor. Astfel, în acest an și-au anunțat intenția de a mai face investiții 17 donatori externi. Volumul asistenței prognozat este de 55 de milioane de dolari. Pentru anul 2016 se va înregistra o reducere bruscă la 20 de milioane de dolari, iar în 2018 un singur donator și-a manifestat disponibilitatea de a mai investi în medicina din Moldova. Bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală a fost anul trecut în valoare de 4,6 miliarde de lei.
█ Articole relaționate:
Bugete prin care șuieră vântul. Spitalele nu vor mai primi banii promiși de la CNAM