Autor: Irina Papuc
Spitalele din Moldova vor trebui să se descurce cu banii pe care i-au primit la început de an de la Compania Națională de Asigurări în Medicină, pentru că o altă tranșă nu va mai exista. Deși au primit promisiuni că va exista un acord adițional, cu o majorare a sumei de până la 10 la sută față de anul trecut, acest lucru nu se va mai întâmpla din lipsă de bani. Astfel, devenim martorii unor situații bizare în spitale – există tehnică nouă care nu poate fi folosită din lipsă de consumabile, iar doctorii vor trebui să folosească prosoape din bumbac, deoarece cele de hârtie devin prea scumpe pentru posibilitățile spitalelor.
Criza politică joacă festa și spitalelor. Acum instituțiile medicale din țară abia de fac față cheltuielilor, dar și datoriilor. Și asta din cauză că nivelul finanțării a rămas similar celui de anul trecut, deși cheltuielile la medicamente, lumină și consumabile au înregistrat o creștere pe parcursul acestui an. Directorii de spitale spun că nu mai știu cum să tragă cureaua, deoarece toate cheltuielile prevăzute pentru anumite investiții au fost deja demult anulate.
De la 10 la sută, la 2 la sută și apoi ... la zero
„Prima oară când ne-au chemat la negocieri ne-au spus că va exista un acord adițional care va prevedea o majorare de 10 la sută față de anul trecut. Pe urmă ne-au spus că va fi de 6,8 la sută, ca mai apoi să ne spună că va fi o creștere de maxim 2 la sută”, spune Vasile Malcoci, director la Spitalul raional Sângerei. Într-un final spitalul nu a obținut nici cele 2 la sută, care ar fi constituit aproape 400 de mii de lei. „Am avut datorii de 1 milion de lei. Slavă Domnului am reușit să dau 600 și ne-au rămas 400 de mii pentru medicamente. Ne descurcăm foarte greu. Încă pentru secția consultativă am mai primit cu 600 de mii mai mult, dar pentru spital – niciun leu. Drept să vă spun nu mai știu cum o să ne descurcăm”, afirmă managerul. El dă asigurări că banii rămân intacți pentru salariile doctorilor și medicamente, aspecte unde n-ar fi probleme.
La spitalele din Rîșcani și Briceni – aceeași situație. CNAM a încheiat contracte cu cele două instituții doar pentru secțiile consultative, unde a fost înregistrată o creștere a cheltuielilor, la fel, de aproximativ 2 la sută. Pentru spitale – niciun ban.
„Vom folosi prosoape din bumbac, le vom spăla mai des”
La Cimișlia, de exemplu, managerul nu mai știe cum poate trage cureaua. „Suntem acum ca o familie, unde toată lumea înțelege că nu sunt bani și nu este voie să cheltuim în plus. Vom vedea de unde mai putem reduce, poate vom utiliza unele consumabile de mai multe ori. Mă refer la prosoape. Dacă până acum cumpăram de hârtie, acum vom folosi obișnuite pe care le vom spăla mai des. Lucrătorii vor purta și în acest an aceleași salopete. Asta este. Nu sunt bani, iar în responsabilitatea noastră este să găsim modalitatea de a supraviețui”, spune Mariana Florea, director al spitalului.
Lucrurile nu stau mai bine nici în spitalele din Chișinău. Potrivit lui Mihai Moldovanu, șeful Direcției Municipale de Sănătate nicio instituție medicală nu a încheiat până acum un acord adițional. Și spitalele republicane, care sunt în gestiunea Ministerului Sănătății, se confruntă cu aceleași probleme.
„Am primit utilaj foarte scump, în cadrul proiectelor pe care le-am demarat, inclusiv cel cu JIKA, dar nu le folosim la randament maxim, pentru că nu avem consumabile. Am făcut un calcul care ne arată că este nevoie de 8 milioane de lei. Noi am cumpărat tehnică medicală, nu mobilă”, afirmă Gațcan, precizând că acum aceste utilaje sunt folosite la aproximativ 30 la sută din capacitatea lor.
„Noi nu trebuie să mimăm că facem medicină sau că asigurăm servicii gratuite în baza poliței. Despre medicină trebuie să vorbim așa cum este, or nu poți avea rezultate cu banii existenți acum. Sper să avem o discuție cu cei de la CNAM și vă vedem cum găsim calea de mijloc între necesități și posibilități”, mai spune acesta.
Tergiversări cu miros politic
Amintim că în acest an toate instituțiile medicale din țară au încheiat contracte cu CNAM, suma contractelor fiind egală cu cea de anul trecut. Ministerul Sănătății a dat asigurări că ulterior, când Legea Fondurilor va intra în vigoare, vor fi încheiate și acordurile adiționale cu majorarea sumelor. Amintim că contractul-tip încheiat între CNAM și spitale prevede că semnarea contractelor adiționale trebuie să aibă loc până la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Fondurilor... Guvernul și-a asumat răspunderea pentru Legea Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru 2015 la 9 aprilie.
Deși toți managerii jură că n-au „umblat” la banii destinați pentru salarizare, un raport al CNAM pentru anul trecut arată că toate instituțiile au economisit pe seama salariilor doctorilor 3 milioane de euro, adică 67 de milioane de lei.
De ce are loc tergiversarea încheierii contractelor? Managerii de spitale își spun părerea, dar cu jumătate de voce – interesele sunt între cei care împart sistemul sănătății. Și experții tind să creadă că această tărăgănare ar putea avea loc din cauza incertitudinilor politice. „Este sfârșit de iulie deja și pare inexplicabilă această situație. Totuși, un motiv ar fi – cei care vor veni la conducere vor să împartă ei banii, să știe cine și cât merită, în funcție de culoarea partidului. Nu este o certitudine însă avem toate motivele să credem astfel”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.
Amintim, că în urma negocierilor AIE 3, Ministerul Sănătății cu toate instituțiile ce țin de sănătate trec la Partidul Democrat. Responsabilii din Sănătate nu au răspuns la apelurile noastre pentru a explica de ce nu a fost făcută contractarea adițională cu spitalele. Anterior, Mircea Buga declara că negocierile începuseră și că există și bani în acest scop.
Banii care nu-s … disciplinează. Spitalele vor alege mai strict pacienții pentru internare