Autor: Sorina Bujarov

Consumul de droguri este o problemă majoră pentru majoritatea țărilor lumii, iar Moldova nu este o excepție. Și mai grav este faptul că acest viciu acționează ca un izvor de infecții. Datele arată că persoanele care consumă substanțe interzise se expun cel mai mult la infecții grave precum HIV sau hepatita C.

Ultimele date arată că în Republica Moldova trăiesc peste 30 de mii de oameni care consumă droguri injectabile. Dintre aceștia, aproximativ 11 mii sunt din regiunea transnistreană.

La fel de îngrijorătoare sunt și statisticile referitoare la numărul populației infectate cu HIV. Astfel, datele oficiale arată că în țara noastră aproximativ 10 mii de oameni au fost diagnosticați cu virusul imunodeficienței umane (HIV). În 2014 de exemplu, numărul cazurilor de HIV era de aproximativ 9.400, asta în timp ce în anii precedenți numărul celor afectați ajungea până la cel mult opt mii.

█  CAMPANIE//„Moldova, ultima linie”

Tabloul general al maladiei HIV/SIDA pe harta Republicii Moldova este și mai îngrijorător  – 0,6% de persoane la 100 de mii de populație, arată datele Biroului Național de Statistică.   

Hepatita C se încadrează perfect în acest puzzle. Ca și în cazul infecției HIV, consumatorii de droguri se expun și acestei maladii, mai ales că, cel mai des, ea se transmite prin sânge. Potrivit statisticilor oficiale, între 35-65% dintre consumatorii de droguri din Moldova se infectează de această maladie. Cel mai probabil, explică doctorii, din cauză că își injectează droguri cu seringi folosite de către persoane deja infectate.

Și mai grav e faptul că astfel de infecții – HIV, tuberculoza sau hepatita C se pot răspândi foarte repede din comunitatea consumatorilor de droguri în rândul populației generale, lucru care ar însemna o adevărată catastrofă pentru sănătatea publică, spun specialiștii. Situația poate fi prevenită și ținută sub control, aplicând programe de control și reducere a acestor riscuri.

Moldova are astfel de programe, însă ele sunt finanțate, în mare parte, de către donatorii externi. În țara noastră există cinci mari organizații neguvernamentale care realizează programele de schimb de seringi și ace pentru persoanele ce consumă substanțe interzise.

  Moldova nu va mai primi bani din exterior pentru prevenirea unei infecții greu de controlat. Ce ar putea urma 

Peste doi ani însă Republica Moldova va trebui să preia finanțarea serviciilor de prevenire și reducere a riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. Asta pentru că organizațiile internaționale finanțatoare urmează să-și reducă sau chiar să înceteze să mai ofere bani pentru a menține problema sub control. Până atunci autoritățile trebuie să identifice resurse interne, dar și să elaboreze mecanismele necesare pentru întreținerea serviciilor menite să prevină răspândirea virusului imunodeficienței umane în rândul populației țării. 

 

█ Articole relaționate:

Ala Iațco, președintele Uniunii pentru prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor: „Tinerii cred că lor nu li se poate întâmpla nimic grav și că starea de bine va dura la infinit. Nu este așa“  

Poate sau nu un cuplu, în care un partener este HIV-pozitiv, să aibă copii sănătoși. Ce reguli trebuie să respecte acestea. „În Moldova sunt multe astfel de cupluri” 

HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare