Redactor: Sorina Bujarov

După raportul făcut public de către Organizaţia Mondială a Sanătăţii despre efectul cancerigen al baconului, şuncii şi cârnaţilor, Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a întocmit o listă cu 116 substanţe şi activităţi care sunt considerate că pot cauza cancer.

Curăţarea hornului, peştele sărat şi fracturarea hidraulică apar pe lista întocmită de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept lucruri care pot cauza cancerul.

Carnea roşie, nu este pe listă. Lista a fost împărţită în trei categorii: „condiţii de expunere”, „amestecuri” şi „agenţi”.

 Circumstanţe cancerigene

  • Tutunul şi fumatul – este cea mai cunoscută expunere la cancer.
  • Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  • Producţia de aluminiu – riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
  • Arsenicul din apa potabilă – un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.
  • Producţia auraminei (colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.
  • Producţia încălţămintei şi repararea acesteia – risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.
  • Curăţarea hornului – Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.
  • Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
  • Distilarea cărbunelui cu gudron – derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
  • Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
  • Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;
  • Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon - risc de cancer pulmonar;
  • Fumatul pasiv – poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
  • Extragerea fierului şi oţelului - risc de cancer pulmonar.
  • Fabricarea izopropanolului (proces ce foloseşte acizi puternici).
  • Fabricarea coloranţilor magenta - risc de cancer la vezica urinară.
  • Expunerea profesională a unui pictor - risc de cancer pulmonar.
  • Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune.
  • Industria cauciucului - risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.
  • Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric - risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

  • Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat.
  • Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe.
  • Nucile de arec (sau betel) - risc de cancer esofagian şi la cancer de gură.
  • Betel fără tutun – risc de cancer la cavitatea bucala.
  • Coajă de betel cu tutun – risc  de cancer la cavitatea bucala.
  • Smoala de gudroane de cărbune.
  • Gudronul de cărbune.
  • Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic.
  • Evacuarea diesel.
  • Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor.
  • Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice – risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar.
  • Plantele care conţin acid aristolohic – pot provoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar.
  • Bifenilii policloruraţi (PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân.
  • Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe.
  • Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri).
  • Funingine.
  • Produse din tutun (fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gură.
  • Praful de lemn - risc de cancer nazal.
  • Carnea procesată - riscul de cancer intestinal;

 Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

  • Acetaldehida
  • 4-Aminobifenil
  • Acizi şi plantele care conţin aristolochie
  • Arsen şi compuşi ai arsenului
  • Azbest
  • Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar)
  • Benzen
  • Benzidina
  • Benzo [a] piren
  • Beriliu şi compuşii de beriliu
  • Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina)
  • Bis (clormetil) eter
  • Clormetil metil eter
  • 1,3-butadienă
  • 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran)
  • Cadmiu şi compuşi cadmiu
  • Clorambucil
  • Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin)
  • Crom (VI) şi compuşii
  • Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic)
  • Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron)
  • Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron)
  • Ciclofosfamida
  • Dietilstilbestrol
  • Coloranţi metabolizaţi la benzidină
  • Virusul Epstein-Barr
  • Estrogenii, antiinflamatoare
  • Estrogenii, nesteroidieni
  • Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei
  • Etanol din băuturile alcoolice
  • Erionite
  • Oxid de etilenă
  • Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina
  • Formaldehida
  • Arseniură de galiu
  • Helicobacter pylori (cu infecţie)
  • Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)
  • Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)
  • Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia
  • Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)
  • Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66
  • Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
  • Melfalan
  • Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A
  • 4,4'-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
  • MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare
  • Gaz muştar (iperită)
  • Naftilamina
  • Radiaţii de Neutron
  • Compuşi de nichel
  • 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
  • N-nitrozonornicotina (NNN)
  • Opisthorchis viverrini (infecţie)
  • Poluarea aerului
  • Particulele din poluarea aerului
  • Fosforul-32, sub formă de fosfat
  • Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere  (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli
  • Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
  • Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior
  • Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior
  • Radium-224 şi produsele sale de descompunere
  • Radium-226 şi produsele sale de descompunere
  • Radium-228 şi produsele sale de descompunere
  • Radium-222 şi produsele sale de descompunere
  • Schistosoma haematobium (infectat)
  • Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)
  • Radiaţia solară
  • Fibrele asbestiforme care conţin Talc
  • Tamoxifen
  • 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
  • Tiotepa (1,1 ', 1 "-phosphinothioylidynetrisaziridine)
  • Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232
  • Treosulfan
  • Ortho-toluidină
  • clorură de vinil
  • Radiatii ultraviolete
  • X-radiaţii şi radiaţii gamma.

După The Guardian

█ Articole relaționate:

Câți bani au adunat molovenii în urma campaniei Ice Water Bucket Challenge și cum poate fi făcută donația pentru bolnavii de cancer în stadii avansate şi terminale 

Moldova nu are un Program național în îngrijiri paliative și duce lipsă de specialiști instruiți. Țara însă a semnat Rezoluția privind îngrijirile paliative și s-a angajat să dezvolte aceste servicii 

În lipsă de morfină, unii bolnavi de cancer s-au aruncat în fața camioanelor pentru a scăpa de durere