Autor: Parascovia Sula
În Moldova, cuvintele precum „tuse”, „tuberculoză”, „infecție”, „bacterie” le veți auzi destul de des atât printre specialiștii care luptă cu această maladie socială, cât și printre oamenii care nu au nicio tangență cu domeniul dat. Contextul cel frecvent se referă la bolnavii de tuberculoză, iar ei sunt în continuare mulți în țara noastră. Nu pentru că nu ar exista echipamente medicale pentru depistarea și stabilirea diagnosticului, tratamente eficiente sau medici care să depisteze boala, ci probabil încă mai suntem urmăriți de ideea că cineva trebuie să aibă grijă de sănătate noastră, nicidecum noi înșine. Și totuși progrese în domeniul controlului tuberculozei există. Moldova are unul dintre cele mai performante laboratoare acreditate la nivel internațional care poate depista rapid și corect dacă un om are sau nu tuberculoză și care este forma acesteia. Acest lucru ne ajută să ținem sub control maladia.
Așadar, Moldova are de mai bine de zece ani cel mai modern laborator de depistare a tuberculozei dintre țările cu o incidență a tuberculozei înaltă. Este vorba despre Laboratorul Național de referință în microbiologia tuberculozei din Chișinău, care aplică cele mai performante metode și tehnici pentru depistarea corectă a acestei boli infecțioase. Ca să vedem cum arată și ce fac medicii la acest laborator, le-am făcut o vizită.
Laboratorul se află pe strada Malina Mică din Chișinău. Sediul are în jur de 400 de metri pătrați. E o clădire reparată modest și se află în apropiere de Institutul de Ftiziopneumologie. La etajul întâi se află catedrele, iar la doi și trei – deja laboratorul propriu zis. Oricine intră acolo trebuie echipat corespunzător – i se dau bahile și un halat steril. Laboratorul are birouri mici, dotate cu echipamente de diagnostic și păstrare a mostrelor. Fiecare birou are un rol special, povestește managerul științific al instituției Valeriu Crudu. De altfel, anume el este cel care a pus bazele acestui laborator, de aceea l-am rugat să-mi facă o excursie și să-mi povestească ce fac toți acești oameni îmbrăcați în halate albe țintiți mereu în microscoape și cu eprubete în mâini.
În scurt timp, am fost echipată corespunzător, în halat alb și am pășit în laborator, unde totul este în continuă mișcare. Medicii lucrează foarte de repede, astfel încât zeci de eprubete sunt examinate în fiecare minut. Ei adaugă informații, studiază la microscoape și fixează eprubetele în diverse aparate. În fiecare zi, prin mâinile lor trec aproximativ 500 de probe. Mai întâi probele cu micobacterii sunt preluate de la echipa mobilă. „Fiecărei analize i se atribuie un cod, decidem ce metodă de diagnostic aplicăm și respectiv operăm cu ele”, povestește Valeriu Crudu, care adaugă că: „În acest moment aplicăm toate metodele de diagnosticare recunoscute la nivel internațional. La modul practic, se examinează probe de spută eliminate de sine stătător sau alte materiale patologice, precum urina sau țesuturi, etc. Probele se recoltează în spitale sau cabinetele de tuberculoză din teritoriu. Acestea ajung la noi, prin intermediul unei echipe mobile”, afirmă doctorul.
Mergem în biroul de alături, unde doi doctori adaugă datele pacienților în sistemele computerizate. E un fel de registru electronic cu date despre pacienții afectați de tuberculoză, cu fișele medicale, rezultatele analizelor, etc. Mai exact, aici se ține evidența statistică a tuturor cazurilor de tuberculoză depistate în Moldova. „Aici se completează datele personale ale pacienților și se recepționează rezultatele investigațiilor de tuberculoză la laborator”, a ținut să precizeze Valeriu Crudu.
Următorul popas l-am făcut în Cabinetul de Securitate Biologică. Aici se depistează dacă pacientul are sau nu tuberculoză și dacă este rezistent la anumite medicamente. Imediat ce probele de spută ajung în laborator, ele se decontaminează, adică „sunt prelucrate prin metode chimice, pentru a nimici toată flora nespecifică și rămâne doar micobacteria tuberculozei. Ulterior, ele sunt centrifugate în aparate speciale”, explică specialistul.
După ce sputa este curățată, materialul care a rămas poate fi folosit pentru testare. Vizual se observă o substanță incoloră, vâscoasă, pe care medicii laboranți o adaugă câte puțin în cartușe speciale și în eprubete și o investighează. Pentru că tehnologiile sunt performante, acestea îi ajută pe medici să manevreze totul cu cea mai mare precizie. De exemplu, cu ustensile speciale specialiștii atribuie codul aparatelor și acestea indică până și locul unde trebuie amplasată mostra în aparat. În acest mini-laborator rezultatele primelor investigații pot fi obținute în cel mult două ore.
„Aici un aparat testează tuberculoza timp de două ore și rezultatul îl obținem imediat. Celălalt aparat, pe lângă faptul că depistează boala, mai testează și rezistența la mai multe preparate pentru a vedea cum se comportă bacteria. Aici deja termenul de verificare este de la o săptămână până la 42 de zile. De asemenea, acest aparat oferă rezultate mai sigure”, povestește în continuare Valeriu Crudu.
Într-o altă cameră o găsim pe Eugenia Rusu, felcer-laborant. Ea aranja câteva eprubete cu colonii de tuberculoză, testate în mediul solid. E vorba de mai multe eprubete, care conțin o substanță de culoare verzuie, cu ajutorul căreia putem vedea cum arată tuberculoza. Vedem niște particule mici de culoare albă sau gălbuie. „Aici sunt micobacterii vii. Așa arată după ce sunt însămânțate și puse la cald. Materialele date se examinează timp de două luni. Ulterior, se verifică sensibilitatea bacteriei la diferite medicamente”, explică Eugenia Rusu.
Tulpinele de tuberculoză crescute se păstrează în frigidere speciale, la minus 86 de grade. „Tulpinele se păstrează zece ani. În acest moment, avem în jur de 50 de mii de tulpini depozitate”, o completează Valeriu Crudu.
Din camera frigiderelor dăm în alta destinată nimicirii substanțelor care nu mai sunt necesare. „Substanțele se nimicesc prin autoclavare. Aceste aparatele ridică temperatura sub presiune și nimicesc totul”, precizează doctorul în medicină.
█ Despre tuberculoză altfel. Povestea unei tinere care a reușit să omoare boala și nu invers
Următorul pas este examenul microscopic. Sergiu Eftodii este medic laborant. Toată ziua el muncește într-o încăpere întunecată, amenajată special pentru examinarea frotiurilor. El analizează diverse probe pentru a vedea care dintre ele conțin bacilul tuberculos. Mi-a permis și mie să privesc la microscop cum arată bacteria. Am văzut și probe care din contra arată că omul nu are tuberculoză. De exemplu, bacilul tuberculos se vede sub formă de bețișoare de diverse forme, de culoare roșie sau fucsia, amplasate pe fundal de culoare verzui deschis. Pare a fi o serie de microorganisme, care-ți captivează privirea. Însă, când testul este negativ, putem vedea doar câteva pete de culoare albastru intens. „Frotiurile date sunt păstrate timp de jumătate de an”, spune medicul laborant Eftodii.
Deși pot fi obținute rezultate imediate, micobacteria de tuberculoză trebuie testată în timp pentru a vedea cum se comportă în diferite medii, precum cele solide și lichide, dar și cât este de sensibilă sau rezistentă la medicamente.
În Moldova există patru laboratoare care cercetează tuberculoza - la Vorniceni, Bălți, Bender și la Chișinău. La cel din Capitală lucrează zece medici, 23 de laboranți și șapte infirmiere.
Renovarea acestor laboratoare a fost posibilă datorită banilor veniți din fonduri externe, mai exact de la Institutul Național de Sănătate din America (USAID), Fondului Global de luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei și Fundației FIND.
Laboratorul Național de referință în microbiologia tuberculozei din Chișinău este printre primele acreditate la nivel internațional în controlul calității de către un laborator internațional din Germania.
„Ne mândrim mult că am avut parte de proiecte care să ne ajute să avem astfel de posibilități. Tehnica performantă din ultimii ani a influențat mult la eficientizarea tratamentelor tuberculozei. Dacă în anul 2005, 60 la sută dintre bolnavi reușeau să se trateze, în ultimii ani acest indice se apropie de 75-80%. Acest lucru e posibil datorită faptului că rezultatul testelor poate fi obținut într-o zi și nu în câteva săptămâni, cum se întâmpla altă dată. Pentru renovarea acestei clădiri au fost cheltuiți un milion 200 de mii de dolari, iar pentru tot echipamentul necesar - zece milioane de dolari, a încheiat istoria Valeriu Crudu.
În fiecare zi, la Laboratorul Național din Chișinău sunt testate cel puțin 150 de probe de spută ale pacienților. Atât diagnosticul, cât și tratamentul acestei boli este gratuit.
█ Articole relaționate:
Moldovenii care doresc să plece în Marea Britanie vor trebui să facă testul la tuberculoză