Autor: Sorina Bujarov
A murit la doar 54 de ani, fiind răpusă de o boală pe care medicii nu au depistat-o la timp. Suferea de o maladie autoimună – lupus eritematos. Și deși toate analizele medicale indicau această patologie, timp de mai multe săptămâni femeia a fost tratată de hepatită cronică virală. Ulterior a fost externată din spital în stare extrem de gravă și trimisă acasă, pentru că medicii „nu-i mai puteau face nimic”.
Svetlana Dudco este din Chișinău și a lucrat profesoară mai multe decenii la rând. Cu câteva luni în urmă a început să se simtă rău și a apelat la medici, în speranța că aceștia îi vor trata slăbiciunile, febra, durerile din articulații, dar și erupțiile cutanate de pe piele. Inițial a mers la medicul de familie, care i-a indicat mai multe analize. Femeia le-a efectuat atât în clinici private, dar și în unele publice. Pentru că se simțea tot mai rău, din vorbă în vorbă a ajuns să fie consultată de un doctor infecționist, profesor universitar și doctor la spitalul „Toma Ciorbă”. Acesta i-a spus femeii că suspectează că ea ar suferi de Hepatita B. În cele din urmă, Svetlana Dudco a fost internată la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, care i-au stabilit diagnosticul de Hepatită cronică virală B, fără însă să analizeze cauza erupțiilor cutanate de pe corp.
„Am mers cu ea la un profesor, care ne-a spus că suspectează că mama ar avea Hepatită B. Ne-a indicat să ne internăm la Spitalul „Toma Ciorbă”. Acolo mama a fost tratată timp de două săptămâni, dar a ieșit mai bolnavă decât era. Era extrem de slăbită, se vedea că tratamentul nu o ajută deloc, însă medicii insistau că ea are hepatită. La externare, când îi rugam să o țină în spital la tratament, ei ne-au mai spus să o luăm acasă, că nu mai au ce să-i facă și că ea are deja ciroză. Analizele erau de patru ori mai rele decât la internare”, povestește Eugen, unul din fiii Svetlanei Dudco.
Și pentru că nu avea la cine apela, Eugen și-a dus mama acasă. Între timp a reușit să discute cu alți doctori, care, văzând rezultatele analizelor, i-au spus că femeia ar putea avea lupus eritematos - o boală autoimună, în care sistemul imunitar al persoanei nu reușește să facă diferența între țesuturile proprii și intruși, atacându-le.
„Un medic ne-a sugerat că mama nu are Hepatita B, dar krasnaia volchianka (lupus). După asta am încercat să o internăm din nou pentru tratament, deja la Spitalul „Sfânta Treime”. Aici medicii au fost puțin reticenți, având în vedere starea ei gravă și faptul că venea, practic, dintr-un alt spital”, povestește Eugen, fiul pacientei. La Sf.Treime femeia a fost internată în secția de reanimare, iar după ce parametrii vitali s-au mai îmbunătățit, a fost transferată în secția gastrologie. După câteva zile a fost transferată la reumatologie, era însă prea târziu. Femeia a primit tratamentul necesar doar câteva zile, dar din păcate a decedat.
„Avea febră mare și tușea non-stop înainte de deces. Acesta era un semn că plămânii erau inflamați. Nu am putut să o salvăm... dacă era diagnosticată și tratată la timp, acum avea să fie lângă noi. Medicii de la Spitalul „Toma Ciorbă” sunt vinovați de moartea mamei, ei nu au pus diagnosticul corect”, afirmă Eugen.
Am încercat să discutăm cu medicul care a diagnosticat-o și tratat-o pe Svetlana Dudco de Hepatita B, însă el a refuzat să ne vorbească, direcționându-ne către administrația spitalului.
„Nu vorbesc cu presa despre așa ceva. De ce mă întrebați pe mine? Discutați cu administrația despre asta. Eu nu am dreptul să vorbesc”, ne-a spus medicul Arcadie Macovei.
La rândul său, directorul Spitalului „Toma Ciorbă” a declarat – „nu sunteți nici rudă cu pacientul, ca să vă dăm informații despre bolnav, și nici organ de anchetă. Am să încerc să mă informez despre acest caz și după voi veni cu un comentariu”, a declarat Victor Diatișen pentru Sănătate INFO, care ulterior nu am mai răspuns la apelurile noastre.
Am rugat totuși un specialist independent să analizeze documentația medicală a Svetlanei Dudca. Iurie Climașevschi, medic infecționist și coordonator de programe la Centrul PAS, a declarat pentru Sănătate INFO că diagnosticul de Hepatită cronică virală B a fost stabilit incorect.
„Medicina se bazează pe dovezi, iar ca diagnosticul de Hepatita B să fie pozitiv, cel puțin două analize medicale trebuie să fie pozitive. Este vorba despre AgHBs, care este un indicator superficial, și ADN MBV – un indicator mai precis. Dacă acestea sunt pozitive atunci medicul poate spune cu siguranță că pacientul are Hepatită B. În cazul acestei paciente (Svetlana Dudco) acești markeri sunt negativi, deci medicul nu ar fi trebuit să trateze pacienta de Hepatita B. Din documentație reiese că analiza la ADN MBV, care era negativă, a fost făcută în timpul când pacienta se afla în spital. Asta trebuia să-i dea de înțeles doctorului că femeia suferea de altă boală, nu de Hepatita Virală B. Femeia aceasta a murit cu zile. În Statele Unite o astfel de greșeală îi costă pe medici milioane”, a precizat infecționistul Iurie Climașevschi.
De altfel, reieșind din documentația medicală oferită de rude, doctorul nu s-a condus nici de protocolul clinic național privind tratamentul Hepatitei Cronice Virale B la adulți. Acesta a pus diagnosticul de Hepatita Cronică Virală B, neefectuând toate analizele indicate în document.
„În cazul în care ADN HBV este negativ, cum s-a întâmplat în cazul pacientei, atunci se indică analiza markerilor AgHBcor și AgHBe. Medicul a făcut doar analiza AgHBcor, care a ieșit pozitiv, iar analiza AgHBe nu a făcut-o... sau cel puțin nu a indicat-o în extrasul din spital. Eu sunt sigur că AgHBe avea să iasă negativ”, a mai precizat infecționistul.
Vom preciza că și în certificatul de deces al pacientei este indicat că moartea acesteia a fost provocată de lupus eritematos. Acum rudele femeii spun că vor încerca să-și caute dreptatea în instanță.
„Mi-e frică să ajung pe mâinile medicilor, după această tragedie. Cred că vom merge în judecată, dar să ne revenim puțin după tragedie”, a încheiat Eugen.
Notă: Actualmente, boala lupus eritematos poate fi diagnosticată și tratată cu succes. Dacă maladia este depistată la timp, rata de supraviețuire este între 80% și 90%, dar și calitatea vieții este bună. Simptomele lupusului pot fi foarte vagi. Totuși, de fiecare dată când apar simptome precum oboseala, durerile articulare și musculare sau febră, fără o cauză aparentă, și care nu se remit după tratamentul la domiciliu, este indicat să se consulte un medic.
█ Articole relaționate: