Autor: Parascovia Sula

Spitalul Clinic Republican suportă cheltuieli neplanificate pentru activitatea blocului chirurgical deschis în 2014. Administrația se plânge că doar în ultimele șase luni a scos din bugetul său aproximativ zece milioane de lei în plus pentru a-l pune pe roate, nemaivorbind de cheltuielile care se adună lunar pentru întreținere. Cel puțin asta declarat managerul, Anatol Ciubotaru în cadrul ședinței Curții de Conturi la care a fost prezentat raportul pentru 2015 privind activitatea a trei instituții medicale republicane, care primesc cei mai mulți bani din Fondul Asigurărilor Obligatorii de asistență Medicală.

„Aici avem o problemă extrem de gravă: în costul cazului tratat nu au fost incluse cheltuielile generate de acest bloc. Blocul nou chirurgical are pierderi de șase milioane de lei doar pentru întreținere și servicii comunale, iar dacă luăm și uzura, se adună în total zece milioane de lei. Sunt niște cifre enorm de mari care nu sunt acoperite de nimeni, de nicăieri și rămâne doar pe seama instituției. Este practic imposibil să găsim acești bani”, a declarat Anatol Ciubotaru, directorul SCR în cadrul ședinței la Curtea de conturi.

Directorul a trebuit să dea aceste explicații președintelui Curții de Conturi, Serafim Urechean, după ce acesta l-a luat la rost pe directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu că un bloc nou al instituției este nefuncțional deja de doi ani de când a fost dat în exploatare. 

 Blocul Chirurgical modern de la Spitalul Clinic Republican, inaugurat cu mare fast. Construcția și dotarea lui a costat 40 de milioane de euro. Evenimentul medical s-a transformat în unul electoral 

Astfel, Ciubotaru s-a plâns că instituția este nevoită să suporte de una singură povara cheltuielilor, pentru că CNAM nu le acoperă din simplu motiv că ele nu au fost incluse în costul cazului tratat. Directorul spune că s-a pomenit în impas și cere ajutor Ministerului Sănătății. 

„Blocul nou e o problemă enormă pentru noi. Doar cheltuielile pentru întreținere ne costă peste opt milioane de lei pe an (apa, canalizarea, lumina, căldura). Însă zece milioane de lei ne-au trebuit pentru a pune blocul în funcțiune să activeze. Sistemul de ventilare era dezechilibrat. Într-o sală temperatura era 15°C, în alta 30°C. Am mai găsit sisteme de canalizare defecte, precum și acoperișul. S-a cumpărat multă tehnică, îndesat, să fie de unde scoate „otkat”. Însă foarte multe sunt incomplete. Acum, încet le completăm ca să le punem în funcțiune. Practic lucrează tot”, a precizat ulterior Anatol Ciubotaru pentru Sănătate INFO.

Ca blocul chirurgical să activeze la turații maxime și conform tuturor normelor a mai fost instalată și o stație de producere a oxigenului, care însă e insuficientă pentru a putea face față caniculei, a precizat Ciubotaru.

„Acum iar venim cu propuneri către Ministerul Sănătății. Ne-a programat să ne permită finanțări pentru o altă stație. S-a dus utilaj foarte mult. Am avut 15 paturi de reanimare, acum avem 90. În sălile de operație s-a adus utilaj nou, mult, care și presupune mai multe cheltuieli”, a adăugat el.

De vină, spune Ciubotaru, ar fi și sistemul DRG în baza căruia spitalele pot calcula cheltuielile. Managerul spune că acesta este ineficient și neadaptat condițiilor din Moldova.

█ „S-au investit 300 de milioane de lei și niciun folos. Începe degradarea utilajului”. Blocul nou al Spitalului de Urgență, în continuare nefuncțional 

„Acesta este o metodologie de calculare a cheltuielilor de pentru instituțiile medicale în tratamentul pacienților. În Australia a fost dat un exemplu de calcul, dar fiecare țară trebuie să calculeze în funcție de realitățile de acolo, de prețuri, de costuri, de salarii. În Moldova se folosește exact modelul din Australia. Vă dați seama realitatea din Moldova și Australia? Sistem DRG utilizat în țară planifică din timp datoriile. În toată lumea nu există o țară care să reevalueze sistemul DRG măcar o dată la doi ani. La noi deloc nu s-a readaptat. E o problemă. Eu văd un mare conflict de interese”, și-a manifestat indignarea Ciubotaru.

În replică, responsabilii de la Compania Națională de Asigurări Medicale susțin că nici nu aveau cum să prevadă cheltuielile invocate de directorul Spitalului Clinic Republican, pentru că deocamdată toate instituțiile medicale lucrează în baza bugetului provizoriu. Cel nou încă nu a fost adoptat de către Parlament.

 „CNAM contractează volumul de servicii medicale necesare în conformitate cu Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și nu cheltuieli aferente capacității totale a blocurilor de care dispune instituția medico-sanitară. Prin urmare, acoperirea cheltuielilor este efectuată în baza numărului de servicii medicale prestate, în corespundere cu prevederile contractuale. CNAM încheie contractul de prestare a serviciilor medicale, ținând cont de oferta prezentată de instituție, în limita mijloacelor disponibile în fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază)”, se spune în răspunsul Companiei.

Pe lângă aceasta: „în condițiile bugetului provizoriu al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, volumul de servicii medicale contractate de CNAM rămâne la nivelul anului precedent, în corespundere cu Legea finanțelor publice și responsabilități bugetar-fiscale”, s-a mai precizat în răspunsul oferit de CNAM.

Deocamdată, nu se cunoaște cum va fi soluționată această problemă, dar urmează ca administrația Spitalului Clinic Republican să ducă discuții atât cu CNAM, cât și cu Ministerul Sănătății pentru a găsi un mijloc de acoperire a acestor cheltuieli.

Vom preciza că blocul nou al Spitalului Republican a fost dat în exploatare în mai 2014. De atunci, aici sunt efectuate intervenții chirurgicale, medicii folosind cele mai sofisticate echipamente medicale.

 Cele mai mari spitale republicane din țară duc evidența bolnavilor pe hârtie. Sistemele informaționale integrate sunt, deocamdată, un vis

În total, în blocul nou chirurgical, care are o suprafață de 10 mii de metri pătrați, sunt concentrate 16 săli de operație, 75 de paturi pentru terapie intensivă, bloc de sterilizare, laborator de urgență, laborator de metabiopsie și banca de sânge. Aici au fost preconizate tipuri noi de operații, printre care chirurgia cardiacă pentru nou-născuți, pentru adulți, neurochirurgia, precum și chirurgia ortopedică.

Este preconizat ca blocul să permită peste 25 de mii de internări și peste 100 de mii de persoane în ambulatoriu. Cazurile urmau să fie efectuate în funcție de volumul de bani disponibil la CNAM.

Costul blocului chirurgical de la Spitalul Clinic Republican s-a ridicat la aproximativ 30 de milioane de euro, însă Guvernul anunța ulterior o altă cifră – de 40 de milioane, dintre care un credit de 3 milioane de dolari de la Banca Mondială, altul de 18 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, un grant de 3 milioane de euro din cadrul proiectului Facilităţii de Investiţii în Vecinătate a Consiliului Europei, iar restul - 11,5 milioane de euro sunt alocaţi de Guvern.

 

 Articole relaționate:

Proiecte grandioase, discutate pe jumătate. Ministerul Sănătății nu arată partea confuză a reformei. Unele spitale ar trebui construite din temelii, iar medicii nu știu unde vor activa peste cinci ani 

Andrei Usatîi, ministrul Sănătății: „Noul bloc chirurgical al Spitalului Republican va găzdui o sală de operaţii hibrid, unde vor fi făcute intervenţii pe creier, cu precizie de până la un micron”

Interviu cu ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi: „Nu avem 1 miliard de euro pentru a dezvolta nouă zone de sănătate. Vom avea mai puţine spitale regionale”