Autor: Parascovia Sula
Hepatitele virale B, C și D continuă să fie una dintre problemele majore ale sănătății publice din Moldova. Deși statisticile arată că numărul cazurilor noi de îmbolnăviri este mai mic în ultimii ani, serviciul de sănătate publică nu are totuşi toate instrumentele necesare pentru a preveni răspândirea infecției. Specialiștii în sănătate publică spun că Centrele de Sănătate Publică din raioane și acum duc lispă de reactivi de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale. Aceasta este una dintre cele mai performante metode de diagnostic. În acelaşi timp, medicii atenţionează că şi oamenii, la rândul lor, ar trebui să fie mai atenţi față de propria sănătate şi să se adreseze constant la medic.
Potrivit datelor raportului de activitate al Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) pentru anul 2015, numărul cazurilor de îmbolnăviri noi cu hepatită virală B acută a scăzut anul trecut cu 10 cazuri, fiind înregistrate 40. Astfel, incidenţa a fost de 0,99 de cazuri la 100 de mii populaţie, cu 0,24 cazuri mai puţine decât anul precedent.
Şi cazurile de hepatita virală C acută au fost în scădere cu 17, înregistrându-se astfel 51 de bolnavi noi. Incidenţa la 100 de mii populaţie s-a redus în 2015 de la 1,7 la 1,26 de cazuri, în 2014.
Cazurile de îmbolnăvire prin hepatita A tot sunt în descreştere. În 2015 au fost înregistrate 280 de cazuri, cu 211 cazuri mai puţine decât anul precedent. Incidenţa prin această maladie s-a redus de la 12,9 cazuri la 100 de mii de populaţie la 6,90 de cazuri. Anul trecut - 77,8% din numărul cazurilor de îmbolnăvire cu hepatita A s-au înregistrat în rândul copiilor până la 17 ani.
Deși autoritățile înregistrează progrese în lupta cu hepatietele virale, totuși, lipsa banilor își pune amprenta. Unele Centre de Sănătate Publică din raioane duc lipsă de reactivii de laborator, necesari pentru diagnosticarea patologiilor ce afectează ficatul. „Insuficienţa reactivelor de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale în laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică şi a instituţiilor medicale, dar şi nerespectarea algoritmelor de diagnostic de laborator a acestor maladii”, sunt doar câteva probleme care rămân nesoluționate, se precizează în raportul de activitate al CNSP.
De cealată parte, specialiştii spun că probleme de diagnostic nu se rezumă doar la cele tehnice, dar şi la lipsa de informare a oamenilor despre propria sănătate, care duce la consecinţe grave.
„Sunt probleme ce ţin şi de adresarea populaţiei la medic şi sunt probleme cu metodele de diagnostic. Dacă toate Centrele de Sănătate Publică teritoriale ar dispune de ractivii necesari pentru diagnosticarea hepatitelor virale, aceasta ar ajuta la depistarea precoce a maladiilor, la oferirea unui tratament la timp acestor persoane, dar ar stopa şi răspândirea bolii de la un an la altul. Din păcate subprogramul naţional nu este finanţat sută la sută”, a declarat pentru Sănătate INFO, Ştefan Gheorghiţă, şeful Centrului de supraveghere şi control al infecţiei HIV-SIDA şi infecţiilor virale din Cadrul CNSP.
Responsabilul mai afirmă ca populaţia trebuie să fie informată şi să se vaccineze împotriva hepatitelor, deoarece această este o metodă sigură de protecţie. „Da, hepatita există, dar sunt şi realizări. Cazurile de îmbolnăvire au scăzut mult de-a lungul timpului. Şi asta, datorită imunizării în mare parte. Dar totuşi, indiferent de măsuri, există un pericol de infectare, de aceea oamenii trebuie să se vaccineze şi să se adreseze la timp la medic”, mai spune doctorul.
Am sunat și la câteva Centre de Sănătate Publică din provincie și la câteva spitale. am încercat să aflăm de la reasponsabili dacă într-adevăr au o problemă cu reactivele de laborator.
„La Bălți este laborator, dar nu facem astfel investigații, deoarece nu avem necesitate. Spitalul clinic, Centrele de sănătate și cele de hemo-transfuzie dispun de laboratoarele necesare. Instituțiile medicale își asigură singure necesitățile. În Municipiu eu nu am auzit să fie probleme de teste la hepatitele virale”, a declarat pentru Sănătate INFO Veaceslav Chișlari, vicedirectorul Centrului de Sănătate Publică din Bălți.
La Ungheni de exemplu, directorul spitalului recunoaște că contractează serviciile instituțiilor republicane pentru efectuarea acestor teste. „Laboratoarele noastre au un anumit spectru de analize, precum cele biochimice pe care le face, dar ce ține de markeri pentru a vedea ce hepatită e și investigații de înaltă performanță, noi avem contracte cu instituții republicane sau interraionale. În ultimul timp s-au scumpit reactivele și spitalele lucrează în defavoarea lor. Asta, deoarece pentru a efectua un anumit număr de investigații avem nevoie de o anumită cantitate de reactiv. Reactivul se primește în ambalaj pentru 20-40 de analize odată. La noi fluxul de bolnavi nu e așa de mare ca să ne permitem așa o plăcere. Dacă deschidem un set, atunci trebuie să-l folosim imediat. Însă dacă ar fi un laborator interraional, fluxul de bolnavi va fi mai mare și sinecostul unei analize ar fi mai mic decât cel pe care îl avem acum. În curând am înțeles că laboratorul de la Ungheni va fi unul interraional și regional și va dispune de cele mai performante aparate pentru diagnosticare și atunci cred că vom apela acolo.”, a menționat Andrei Alexeev, directorul Spitalului Ungheni.
█ Hepatita - boala tăcută a ficatului. Cum se manifestă fiecare tip în parte
„Prerogativele pentru investigațiile, mai ales la hepatita virală B, țin de laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică din raioane și de spitale. La spitalul raional Orhei investigăm toți markerii hepatitelor virale. Însă ce ține de investigarea virusomiei, nivelul de multiplicare a virusului în sânge, avem contracte cu instituțiile republicane, că la Orhei nu se efectuează. Astfel, o dată pe zi vine transportul de la Chișinău și preia analizele. Nu e o problemă”, ne-a explicat și Elena Palanciuc, directorul spitalului raional Orhei, care menționează că nu duc lipsă de reactivii de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale.
Vom preciza că la trei ani de la implementarea Programului Național de combatere a hepatielor virale B,C şi D, Moldova a rămas o zonă cu incidență medie la capitolul hepatita virală B. Riscul de infectare a unei persoane, pe parcursul vieţii, reprezintă între 20 și 60 la sută. Conform Programului Național de control a hepatitelor această cifră trebuia să scadă în ultimii ani până la 30 la sută. Vom aminti că în Republica Moldova indicele de îmbolnăvire prin hepatita virală B acută s-a redus de la 25,46 la 100 de mii populaţie, în anul 1997, până la 0,96 în anul 2015. Iar prin hepatita virală C acută, de la 6,14 cazuri la 100 de mii populaţie la 1,26 anul trecut. Şi cazurile de îmbolnăvire prin hepatita virală D sunt în scădere, de la 1,89 până la 1,26. În fiecare an, pe 28 iulie, este sărbătorită Ziua Mondială a Hepatitei. Cu acest prilej, specialiştii din sănătate publică atenţionează populaţia referitor la riscul de infectare cu hepatitele virale şi îndeamnă oamenii să se testeze la maladiile ficatului, dar şi să se adreseze la timp pentru tratament.
█ Articole relaționate:
Bolile de care mor cel mai des moldovenii. Ultimele date oferite de Ministerul Sănătății