Autor: Parascovia Rogate
În ultimele două decenii numărul nou-născuţilor din Moldova a scăzut practic în jumătate. Astfel, dacă în urmă cu 25 de ani se nășteau anual aproape 80 de mii de bebeluși, acum numărul acestora e de două ori mai mic. Mai grav este că prognozele pentru următorii ani nu arată deloc îmbucurător. Sociologii susțin că tinerii nu se grăbesc că conceapă copii, astfel că țara îmbătrânește constant și sigur. Anul trecut, de exemplu, numărul pensionarilor a fost cu peste 17 mii de mare decât în 2014 și a ajuns la 634 de mii.
Așadar, datele Biroului Național de Statistică arată că în cei 25 de ani de independență, numărul nou-născuților s-a redus aproape cu 50 la sută. Dacă în anul 1990 s-au născut 77.085 de copii, atunci în 2015 - doar 38.610 de copii.
Datele mai arată că cel mai prost la acest capitol stau Municipiile Chișinău și Bălți, precum și raioanele Basarabeasca, Ocnița, Briceni, unde rata natalității este de aproape nouă copii născuți la 1.000 de locuitori. Cele mai înalte rate au fost înregistrate în raioanele Cantemir, Ialoveni, Străşeni, Călăraşi, Dubăsari, Ştefan-Vodă, Sîngerei, Leova, Ungheni, Făleşti, Şoldăneşti, Criuleni, unde rata natalității este de 12 copii la 1.000 de locuitori.
Solicitată de Sănătate INFO, expertul în demografie, Olga Găgăuz, a declarat că acesta este un fenomen natural, având în vedere că după 1980, nașterile au scăzut și respectiv rămâne tot mai puțină populație care să conceapă copii. De altfel, specialista spune că situația nu se va schimba curând.
„În primul rând a scăzut numărul mediu de copii născuți în familie, iar numărul de nașteri este determinat și de generațiile care sunt de vârsta reproductivă. Acum, generația reproductivă o reprezintă oamenii născuți la începutul anilor 90, începutul anilor 2000. O altă cauză este migrația. Tot mai mulți tineri pleacă la muncă în străinătate și deja nasc acolo”, a explicat Olga Găgăuz, șefa Centrului de Demografie al Institutului Național de Cercetări Economice.
Un alt motiv din care se nasc tot mai puțini copii este că tinerii amână conceperea acestora. „Durata studiilor a crescut, iar acum tinerii mai greu se angajează la muncă și obțin mai greu o stabilitate financiară. Ei nu se grăbesc să nască, pentru că își doresc o stabilitate și un mediu de trai mai sigur”, a adăugat Găgăuz.
De aceeași părere este și sociologul Andrei Dumbrăveanu, care de altfel susține că autoritățile nu fac aproape nimic ca să încurajeze tinerii să devină părinți.
„Moldova e un popor care începe să îmbătrânească. De altfel, la fel îmbătrânește și Franța, Germania sau Italia, numai că ei adoptă și anumite politici în domeniu. Ei oferă facilități pentru migranți, iar printre aceștia sunt și moldoveni. De exemplu, în Franța, la nașterea copiilor ești scutit de mai multe taxe, iar la al patrulea copil nu mai achiți impozite. În acele țări sunt politici axate pe dezvoltarea socio-umană durabilă, pe când la noi o mamă care naște primul copil nu primește mai nimic, iar la al doilea, exact așa. Plus la asta sunt condiții grele ca să-l crești și să-l înveți, dar oamenii vor să trăiască bine. Mai este și aspectul religios. De exemplu, lumea arabă se confruntă cu un surplus de populație”, precizează Dumbrăveanu.
Sociologul afirmă că rata natalității va crește când moldovenii nu vor fi nevoiți să se gândească cum să câștige bani ca să se întrețină, ci pur și simplu se vor iubi mai mult.
„Indicatorul dat va scădea în continuare. Da, este un semnal de alarmă, dar acest indicator nu se schimbă foarte brusc. Natalitatea este influențată de un șir de factori, inclusiv aspectele economice și sociale din țară. Dacă va avea loc o creștere economică și oamenii vor deveni mai înstăriți, atitudinea față de această problemă va fi alta”, a mai precizat Găgăuz.
Un proiect de politici în domeniul populației și dezvoltare în Moldova, elaborat de mai mulți experți demografi, inclusiv specialiști de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, arată că spre anul 2035 Moldova va avea cu 28,4% cetățeni mai puțini decât în 2014. Totodată, rata fertilității (RTF) în Moldova este cea mai mică în comparație cu Uniunea Europeană, statele balcanice și țările din cadrul Parteneriatului Estic. Aceeaşi analiză arată că speranța de viață în Moldova este cea mai mică din țările din cadrul Parteneriatului estic, iar speranța de viață a bărbaților din Moldova nu s-a îmbunătățit din anul 1965 încoace.
La capitolul îmbătrânire, se anticipează o creștere a ponderii vârstnicilor de la 12% până la 30% în perioada 2015-2060.
De asemenea, se estimează că, anual, 1% din populația Republicii Moldova migrează.
Drept soluții, responsabilii de la Ministerul Muncii propun ca pentru perioada următoare politicile în domeniul populației și dezvoltării să fie axate pe cele patru elemente necesare pentru valorificarea indicatorilor demografici. Este vorba despre creșterea investițiilor în dezvoltarea capitalului uman al tinerilor, creșterea oportunităților pentru tineri pe piața forței de muncă, dezvoltarea programelor de educație sexuală și planificare a familiei, facilitarea accesului tinerilor la sisteme financiare.
Autorii documentului mai propun ca aceste scopuri să fie realizate printr-un șir de acțiuni, așa ca reducerea incidenței HIV în rândul adolescenților și tinerilor, reforma sistemului de pensii, reducerea inegalităților în materie de asistență medicală, în special pentru bărbați, oameni cu venituri mici și locuitorii de la sate.
Deocamdată, documentul este la versiunea conceptuală. Între timp, populația continuă să îmbătrânească. Vom preciza că anul trecut s-au născut 38.610 copii, cu șase mai puțini decât în 2014, rata natalității fiind de 10,9 născuți-vii la 1.000 de locuitori. În 2015, din numărul copiilor născuți - 51,7% au fost băieți. Astfel, raportul de masculinitate a fost de 107 băieți la 100 fete.
█ Articole relaționate:
Statistici îngrijorătoare: Tot mai mulți copii se nasc bolnavi
Bărbații afectați de infertilitate sunt mai expuși riscului de a se îmbolnăvi de cancer