Polița medicală – unii vor plăti mai mult, alții mai puțin. Ce planuri are statul pentru noi în următorii ani

Autor: Irina Papuc

Sistemul de asigurări din Moldova este pus în fața unor încercări tot mai mari. Moldovenii îmbătrânesc într-un regim alert, iar cei mai tineri aleg să plece. În aceste condiții, statul trebuie să vadă cum va putea face față unui volum în creștere de servicii pentru pensionari, având în vedere că tot statul are calitatea de asigurător pentru ei, dar și cum va reuși să modernizeze sectorul medical, care este în continuă dezvoltare, iar serviciile costă tot mai mult. De unde bani? Se pare că CNAM are un răspuns.

CNAM atenționează într-o strategie a sa pentru anii 2016 - 2020 că schimbările demografice complică foarte mult situația asigurărilor.

Cine suntem, ce vârstă avem și câți bani aducem statului

Populația stabilă a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2015 a constituit 3,5 milioane de persoane, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014 cu 2.475 persoane. Din numărul total, 51,9 la sută sunt femei şi 48,1 la sută sunt bărbaţi. Vârsta moldovenilor trădează un fenomen intens de îmbătrânire, care se atestă din cauza scăderii natalităţii din ultimii ani. Astfel, se remarcă reducerea numărului copiilor (0 14 ani) de la 23,8 la sută la 16 la sută. În același timp, numărul vârstnicilor (peste 65 de ani), este în creștere de la 9,4 la sută la 10, 3 la sută, mai mult cu 26 de mii de persoane. În aceste condiții, tinerii, care sunt tot mai puțini, trebuie să întrețină tot mai mulți vârstnici.

Aceleași date reflectate de CNAM arată că în trimestrul II al anului trecut, populaţia economic activă a constituit 1,3 milioane persoane. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei angajate a scăzut de la 96,4% la 95,9%, iar ponderea şomerilor s-a majorat de la 3,7 la sută la 4,1 la sută.

De unde bani?

În aceste condiții, CNAM recunoaște că autoritățile ar putea ajunge în incapacitate de plată. Strategia elaborată de autoritate pentru următorii ani nu prea generează explicații sau soluții. Cu excepția uneia.

Cheltuieli din PIB

De exemplu, autoritatea își propune ca cheltuielile asigurărilor obligatorii de asistență medicală să constituie 4,4 la sută din PIB până în 2020. Acesta este însă și indicatorul de start, adică în 2017, 2018, 2019 și 2020 cuantumul se va menține aproape același și chiar va scădea între 2017 și 2020 cu două 0.2 procente.

Procentul moldovenilor asigurați

Acest indicator ar urma să ajungă până în 2020 la 85,8 procente. Nu pare o performanță incredibilă, în special având în vedere că indicatorul de start este 85,6 procente. Adică în următorii patru ani autoritățile speră să obțină o acoperire mai mare a asigurărilor obligatorii cu 0.2 la sută.

Mai puțini moldoveni își vor cumpăra direct polița

Și în acest caz este interesantă abordarea autorităților. CNAM își propune ca în 2017  să-și cumpere poliță direct 47.500 de moldoveni, iar în 2020 se vor asigura direct mai puțini moldoveni, adică 47.000. Însă la întrebarea „de unde bani” CNAM are un răspuns.

„Creşterea numărului categoriilor de persoane asigurate de către Guvern poate avea drept consecinţă instabilitatea finanţării pe termen lung a serviciilor de sănătate şi, prin urmare, a sistemului AOAM. Astfel, funcţionarea eficientă este posibilă în condiţia majorării primei în cotă procentuală, care va permite evitarea agravării situaţiei economico-financiară a prestatorilor de servicii medicale”, se menționează în strategia CNAM pentru următorii patru ani.

Așadar, până în 2020 inclusiv, moldovenii angajați în câmpul muncii vor achita în fondul asigurărilor în medie 5.800 de lei și nu 3.200 cum achită acum. Și cei care se vor asigura individual ar urma să plătească mai mult. Din nou, cel mai avantajat este statul, care va achita pentru o persoană asigurată doar 2.000 de lei și asta în condițiile în care Guvernul va trebui să asigure tot mai mulți pensionari. Desigur, autoritatea își propune să modifice condițiile după care sunt alese categoriile asigurate de Guvern, însă acest lucru ar urma să fie îndeplinit abia în luna decembrie a anului viitor.

Plățile de buzunar rămân înalte

Este cunoscut deja faptul că plățile neoficiale din sistemul de sănătate creează, practic, un buget paralel al sănătății și ajută sistemul să subziste. CNAM declară că vrea să lupte cu problema, doar că indicii propuși nu relevă acest lucru. Astfel, în strategie se menționează că CNAM speră ca în următorii ani să crească numărul moldovenilor care raportează condiționarea plăților indirecte cu 0.1 procente până în 2020. Aceasta în situația în care ultimele date arată o creștere a plăților neoficiale în sănătate. Studiile însă sunt destul de vechi, așa că CNAM ar urma să realizeze un studiu care să redea în mod clar cum a evoluat problema în ultimii doi ani.

 Bani mai mulți. Satisfacție?

Și în acest caz planurile CNAM sunt cu adevărat modeste. Instituția își propune ca în 2017 aproximativ 58 la sută dintre moldovenii asigurați să se declare mulțumiți de serviciile de care au beneficiat în baza poliței, iar până în 2020 procentul să crească la 61. Speranțele privind accesul la servicii sunt cu adevărat reduse – CNAM s-ar mulțumi ca până în 2020 măcar 40 la sută din moldoveni să se declare satisfăcuți de accesul la servicii în baza poliței, acum fiind setat un indicator de start de doar 35.4 la sută. Restul 60 la sută sunt „condamnați” să rămână nemulțumiți încă cel puțin patru ani, până autoritățile vor veni alte soluții. Strategia CNAM poate fi consultată aici.

 

█  Articole relaționate:

Situație fără precedent: „În ultimii 10 ani nu ne-am confruntat cu așa ceva” 

Situație tot mai gravă. 400 de MILIOANE n-au mai ajuns la CNAM 

Gaură de 300 de milioane de lei în bugetul CNAM. Valeriu Streleț: „Nu panicați societatea”