Autor: Elena Cioina
În Republica Moldova se atestă o creștere a numărului de decese la domiciliu printre femeile gravide. Majoritatea acestora sunt din familii sărace. De vină, spun specialiștii, e sărăcia, necunoașterea și nivelul redus al educației sexuale. Un regulament, inclus pe ordinea de zi, care ar trebui să schimbe lucrurile, urma să fie discutat ieri la Guvern, dar nu a mai fost prezentat. Documentul prevede inclusiv mecanisme de colaborare intersectorială pentru reducerea ratei mortalității materne la domiciliu, inclusiv al copiilor cu vârsta de până la cinci ani.
În nota informativă a documentului scrie că în Moldova mortalitatea maternă a crescut de 15,3 cazuri la 100.000 de nou-născuți vii în 2011, la 31,1 cazuri la 100.000 de nou-născuți în 2015. Totodată, fiecare al cincilea deces este înregistrat la domiciliu. De exemplu, din 2010 până în 2015 au murit 60 de gravide, iar 12 dintre ele au decedat acasă.
Decesele, susțin autorii proiectului de regulament, sunt condiționate de probleme de ordin economic cu care se confruntă femeile însărcinate și familiile lor. De altfel, jumătate dintre decesele înregistrate vizează anume această categorie. Cel mai des, acest lucru se întâmplă din cauză că femeile nu sunt la evidența medicului, ascund sarcina, sunt plecate din țară, revin abia când trebuie deja să nască, nu au un loc de muncă sau fac abuz de alcool. 80 la sută dintre cazurile de deces au avut la bază cel puțin una dintre aceste probleme.
În același timp, mortalitatea infantilă este în descreștere cu 2% în ultimii cinci ani, de la 11,7% la 9,7%. Numărul copiilor de până la cinci ani decedați s-a redus de la 13,6% la 11,7%, în aceiași perioadă. Totodată, mortalitatea printre copiii până cinci ani, la domiciliu, a scăzut de la 19,5% la 13,6%
La modul practic regulamentul presupune implicarea mai multor responsabili din domeniul medical, social și responsabili din administrația publică locală, persoane fizice, ong-uri care vor avea misiunea să identifice femeile de vârstă reproductivă aflate în situații de risc, precum și copii cu vârsta de până la cinci ani, să-i ia la evidență și să-i monitorizeze sistematic.
Fiecare actor va avea un rol bine determinat, iar instituțiile centrale care vor monitoriza procesul de aplicare a documentului vor fi Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Acestea vor stabili obiectivele pe termen scurt, mediu și lung în domeniul prevenirii mortalității materne și celei infantile, vor elabora cadrul normativ și vor monitoriza anual activitățile intersectoriale. La nivel raional, municipal și local, consiliile locale vor trebui să elaboreze strategii și programe pentru acordarea asistenței sociale, inclusiv pentru familiile cu copii cu vârsta până la cinci ani, vor identifica lacunele și vor găsi soluțiile.
Medicii de familie vor participa la mobilizarea comunității în activități de prevenire a mortalității infantile, vor ține evidența copiilor sub cinci ani aflați în situații de risc, vor identifica și vor ține evidența femeilor de vârstă reproductivă aflate în situații de risc și chiar vor trebui să înregistreze sesizările de la persoane privind cazurile suspecte de violență, neglijență, exploatare și chiar trafic de copii și vor informa în maxim 24 de ore autoritatea tutelară. Familiile cu probleme vor fi reevaluate lunar împreună cu asistentul medical.
Deși vorbesc despre importanța diminuării cazurilor de mortalitate maternă și infantilă, autoritățile nu stabilesc și un indicator cu cât vor să reducă acest număr.
█ Articole relaționate: