Autor: Sorina Bujarov

În Republica Moldova principala cauză de deces a copiilor de până la un an sunt malformațiile congenitale. Tot ele se fac vinovate și de moartea bebelușilor chiar în timpul nașterii, dar și în timpul gestației, arată datele oficiale. Potrivit specialiștilor problemele de sănătate ale bebelușilor încă nenăscuți nu apar de la sine, dar sunt influențate de starea de sănătate a mamei. Un studiu publicat recent în Moldova scoate în evidență cele mai frecvente patologii ale femeilor moldovence care reprezintă un pericol pentru sarcină. Mai exact, acestea sporesc riscul de dezvoltare a malformațiilor embrio-fetale, dar și de pierdere de sarcină.

Este vorba despre studiul „Malformaţiile embrio-fetale în structura pierderilor reproductive”, potrivit căruia, nu doar patologiile sistemului reproductiv și cele genetice se fac vinovate de pierderile de sarcină și de dezvoltarea malformațiilor congenitale, ci și alte maladii care poartă același risc. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boli infecțioase printre care herpesul, citomegalovirus, varicela, etc.

Luate pe rând, cea mai frecventă patologie care generează probleme în dezvoltarea normală a bebelușului este hipertensiunea arterială, problemă depistată la peste 32 la sută dintre gravidele cu suspecţie de malformaţii embrio-fetale. Specialiștii explică că în mod normal, tensiunea arterială la femeia însărcinată scade în trimestrul II de sarcină și revine la normal în trimestrul III. În cazurile de hipertensiune indusă de sarcină, forma severă, aceasta limitează rezervele de oxigen care ajung la făt, ducând astfel la o creștere fetală nesatisfacatoare, dezlipire prematură de placentă (placenta abruptio) și nou născuți morți.

█ Centrul care primește și reabilitează copiii moldoveni cu nevoi speciale. „Avem micuți care nu vorbesc, dar prin muzică ei pot să ne redea starea lor emoțională“ 

Aproape la fel de frecvent a fost depistat și diabetul zaharat insulino-dependent, înregistrat la peste 18% dintre gravidele incluse în studiu. Potrivti medicilor, surplusul de glucoză ce traversează placenta, duce la creşterea producţiei de insulină la nivelul pancreasului. Acest lucru face ca fătul să crească mult prea mult – macrosomie. Uneori bebeluşii ai căror mame au avut diabet gestaţional suferă de hipoglicemie – un nivel scăzut al glicemiei, la scurt timp de la naştere. Mai multe episoade de hipoglicemie pot provoca bebeluşului grave afecţiuni. De asemenea, în cazul în care copilul este născut înainte de termen este posibil să întâmpine diverse probleme respiratorii.

Potrivit autorului cercetării, și epilepsia generează un risc în dezvoltarea normală a fătului în timpul gestației, problemă depistată la aproape un procent dintre participantele la studiu. Mai grave însă sunt infecțiile genitale, cum ar fi cele cu citomegalovirus, Herpes, rubeolă, toxoplasmoză, varicelă, etc, diagnosticate la 2% din gravide, în primul trimestru de sarcină. Și mai grav este faptul că o mare parte dintre gravide suferă de mai multe patologii, cea ce crește de câteva ori riscul ca copilul să nu să se dezvolte normal sau ca sarcina să nu poată fi dusă până la capăt. Astfel de cazuri se depistează la 14 la sută dintre gravide.

Deși medicii le informează despre factorii de risc, puține femei aleg să facă testul genetic. Potrivit datelor aceluiași studiu, doar 4% dintre femei au făcut testul genetic, pentru a vedea dacă există riscul ca bebelușul să se nască cu malformații. Acest lucru se întâmplă, explică medicii, pentru că în Moldova există doar un singur centru, unde mamele pot face acest test, iar pentru a-l face, este nevoie să aștepte în rând mult timp. „Există un singur centru unde poate fi făcut testul genetic - Centru Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. Acolo gravidele așteaptă și câte trei săptămâni până ajung să facă testul”, a afirmat Valentin Friptu, obstetrician- ginecolog.

█ Ce trebuie să aveți în geanta pregătită pentru a naște la maternitățile din Moldova. „Scutece, plapume, căciulițe, dar și lei de 20, 50, 100, 200, 500“ 

De cealaltă parte, autorul studiului spune că pentru reducerea prevalenței malformațiilor embrio-fetale este recomandată efectuarea screeningului prenatal, în orice situație de risc. „Screeningul prenatal constă din efectuarea investigaţiei cu ultrasunete a fătului în combinare cu investigaţiile neinvazive (marcheri biochimici) și la necesitate - invazive (biopsia corionului, amniocenteza ). Acest screening trebuie făcut atât de specialiști în obstetrică, ginecologie și medicii de familie”, precizează Hristiana Caproș, menționând totodată că acest lucru va duce la diagnosticarea precoce a malformațiilor, ceea ce scade riscul de pierderi de sarcină.  

Potrivit ultimelor date din Registrul Naţional de Malformaţii Congenitale al Republicii Moldova, în ultimii ani a fost înregistrată o majorare a incidenţei malformațiilor embrio-fetale - de la 11 nou-născuți raportați la o mie de nou-născuţi vii în 2006, la 16 bebeluși raportați la o mie de nou-născuţi vii - în 2013.

 

█ Articole relaționate:

1,5 milioane de români suferă de apnee în somn

Avertisment pentru părinți. Dormitul în același pat cu bebelușul crește riscul sindromului morții subite a sugarului 

Hotărâte că nu mai vor să fie însărcinate, unele moldovence se sterilizează definitiv. „O tânără s-a sterilizat la 27 de ani, după ce a făcut doi copii. Aceștia au decedat într-un accident“