Autor: Irina Papuc
În iunie 2012, o copilă de 8 ani s-a stins în secția de reanimare a Spitalului Municipal din Bălți, după ce toate organele au încetat să mai funcționeze. Expertiza medico-legală a arătat că copilul făcuse septicemie criptogenă, cu evoluție fulminantă. Cu câteva zile înainte, ea suferise o intervenţie chirurgicală la glandele adenoide – o operație care nu ar trebui să pună viața pacientului în pericol. Așadar, ce s-a întâmplat?
Ce declară mama copilei
Iulia a fost operată pe 12 iunie de către medicul otorinolaringolog din secţia Chirurgie, Departamentul pediatrie al Spitalului Municipal pentru copii din Bălţi, R. Tunițchi. Mama povestește că fetița avea febră după operație și era molatică. Doctorul i-ar fi explicat că fiecare copil suportă intervenția diferit și că nu trebuie să-și facă griji. Pentru a-i scădea febra copilului, asistentele medicale i-au administrat pastile. Fiind încă în spital copila refuza să mănânce. A fost externată într-o zi de sâmbătă, a patra zi de la intervenția chirurgicală, cu recomandarea de a-i adminsitra Ibufen sau Clamox. Doctorul care a operat-o nu se afla în spital la momentul externării.
După externare, copila făcuse febră din nou, mama i-a administrat medicamente, iar marți a chemat medicul de familie, care a apelat Urgența. Fetița a fost internată în reanimare, iar doctorii s-au întrunit într-un consiliu. La ora 18:30 mama a fost anunțată că ea murise cu o oră și jumătate în urmă.
Care au fost concluziile primului raport de expertiză medico-legală
La 6 noiembrie era gata raportul de expertiză medico-legală. Motivul morții - septicemie criptogenă cu evoluţie fulminantă, fiind identificat prin hemocultură Staphylococcus Epidermidis, cu poarta de intrare la nivelul tubului digestiv, ce a provocat insuficienţă poliorganică.
Ce este Staphylococcus Epidermidis
Staphylococcus epidermidis face parte din flora normală a pielii și se regăsește pe stratul superior al epidermei sau mucoasei, fără a provoca niciun simptom. Atunci când pielea are răni, Staphylococcus epidermidis poate intra în straturile profunde ale pielii sau chiar sânge și provoca o infecție. În funcție de gravitatea rănii, de starea sistemului imunitar al persoanei și în funcție de intervenția medicală, Staphylococcus epidermidis poate provoca infecții cutanate grave, de la ușoare până la grave, cu riscuri pentru viață.
Cum se răspândește S. epidermidis?
Staphilococcus epidermidis se răspândește prin contactul cu pielea. În spitale se poate răspândi prin instrumente medicale, stetoscoape, măști de oxigen, etc. Odată cu creșterea rezistenței multiple la medicamente, infecțiile dobândite în spitale tind să genereze mai multă îngrijorare.
S. epidermidis poate provoca infecțiile ale pielii, ochilor, sistemului urinar. Cea mai gravă complicație este sepsisul. Potrivit site-urilor de specialitate S. epidermidis provoacă cele mai mari complicații la nou-născuți sau, dimpotrivă, la pacienții în vârstă, cu sistem imunitar compromis.
Ce învinuiri i s-au adus doctorului
Pe acest caz a fost deschis un dosar penal, iar procurorul a susținut în fața instanței că doctorul a externat prea devreme copilul, iar „personalul medical implicat în asistenţa medicală pacientei nu a utilizat în volum deplin Protocolul clinic standardizat pentru medicii pediatrici din secţiile de reanimare şi terapie intensivă pediatrică „Sepsisul la copil”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.216 din 01.04.2010”. Așadar, între asistența medicală acordată de către doctor și decesul copilului ar fi existat o legătură directă de cauzalitate.
Pe același caz au mai fost realizate încă două expertize medico-legale, ambele arătând asistența medicală insuficientă din partea doctorului.
Protocolul „Sepsisul ca copil” prevede intervenții medicale de urgență, în funcție de gradul de infecție și de etiologia ei. În funcție de acestea se intervine și cu diferite scheme de tratament. Esențial însă este ca după 72 de ore medicul să recurgă la schimbarea antibioticoterapiei. În cazul în care tratamentul este inadecvat, pacientul poate muri chiar și în câteva ore.
R. Tunițchi, asistat de avocatul său, a declarat apel la toate hotărârile instanței. Judecătoria Bălți l-a declarat vinovat, în baza articolului 213, litera b din Codul Penal, și anume încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale, soldată cu moartea pacientului. Doctorul a declarat că a efectuat intervenția de adenotonzilatomie, iar copila s-ar fi simțit bine după operație și nu s-ar fi simțit rău, așa cum a declarat mama. De asemenea, doctorul a declarat că el nu putea introduce S. epidermidis în timpul operației și că nu a participat la tratarea sepsisului în sala de reanimare. Potrivit doctorului, vina este a mamei, care a adus prea târziu copilul la spital și, probabil, a doctorilor care au preluat-o în sala de reanimare. De asemenea, doctorul a declarat că nu a consultat Protocolul clinic standardizat pentru medicii pediatrici din secţiile de reanimare şi terapie intensivă pediatrică „Sepsisul la copil”, pe motiv că nu ține de specializarea sa.
El își amintește că copila a fost adusă cu Urgența și era în stare extrem de gravă, avea erupții hemoragice. Un infecționist a văzut-o când era în stare de agonie. O oră s-a încercat resuscitarea ei. „Nimeni n-ar fi putut s-o salveze”, a declarat el.
Ce a stabilit instanța
Atât Curtea de Apel Chișinău, cât și Curtea Supremă de Justiție au respins apelurile doctorului, ca fiind neîntemeiate. Instanța a amintit că toate cele trei rapoarte au demonstrat o legătură de cauzalitate dintre tratament și deces. De asemenea, potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie suplimentară nr. 290 din 02.04.2014, medicul curant „trebuia să anticipeze care ar putea fi stările critice s-au neaşteptate, atât în timpul intervenţiei chirurgicale, cât şi în perioada postoperatorie”.
„Articolul 213 din Codul Penal devine aplicabil atunci când se atestă nerespectarea unor norme de comportament profesional pe care un alt profesionist, în aceleaşi condiţii, le-ar fi respectat”, menționează instanța.
Latura obiectivă a infracţiunii nominalizate include:
1. fapta prejudiciabilă, care ia forma acţiunii sau inacţiunii de încălcare a regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale,
2. urmările prejudiciabile care se prezintă, în mod alternativ, ca vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori ca decesul victimei,
3. legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.
„Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legale efectuate, s-a constatat cu certitudine motivul decesului copilului minor. Având în vedere diagnosticul stabilit la autopsie, dar și datele clinice menționate în perioada postoperatorie, se poate afirma că pacienta a fost externată precoce, iar personalul medical implicat nu a utilizat în volum deplin Protocolul clinic standardizat pentru medicii pediatrici din secţiile de reanimare şi terapie intensivă pediatrică „sepsisul la copil”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.216 din 01.04.2010. Între cauza survenirii decesului copilului şi asistenţa medicală acordată, există legătură directă de cauzalitate”, a constatat instanța.
Doctorul vizat a fost condamnat la doi ani de detenție în 2014, însă executarea pedepsei a fost suspendată, în baza articolului 90 din Codul Penal. Așadar, doctorul nu a făcut închisoare, acestuia i s-a interzis să practice medicina pe o perioadă de trei ani, termen care va expira în acest an. Doctorul are deja 73 de ani. Avocatul acestuia, Eduard Revenco, a decedat până la pronunțarea sentinței finale, într-un accident de mașină.
Decizia CSJ este definitivă. Pe 29 decembrie a fost publicată hotărârea motivată.
█ Articole relaționate: