Autor: Parascovia Rogate
Programele de reducere a riscurilor pentru prevenirea HIV, implementate în țările din Europa de Est și Asia Centrală timp de două decenii, au constituit până acum un colac de salvare pentru statele care nu erau gata să-și asume propria responsabilitate financiară pentru a le implementa. Printre ele se numără și Republica Moldova, dependentă și ea de resursele din afară în proporție de 90 la sută. Începând cu anii următori însă aceste programe riscă să-și piardă utilitatea. Mai exact, ar putea să se declanșeze epidemii de infecții, iar cazurile de supradoză printre consumatorii de droguri să crească, dacă autoritățile nu vor interveni ca să finanțeze programele de prevenire din bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de către mai mulți specialiști în politici de sănătate în cadrul ultimei conferințe regionale „Reducerea Riscurilor în condiții noi”, care a avut loc în Lituania, în perioada 4-6 aprilie.
Programele de reducere a riscurilor presupun un set de servicii destinate persoanelor din grupurile de risc, mai exact consumatorilor de droguri, persoanelor HIV-pozitive, etc. Aceste servicii includ schimbul de seringi, distribuirea gratuită a prezervativelor, testarea gratuită la HIV, consiliere psihologică, consultații medicale la diverși specialiști, dar și tratamentul de substituție cu metadonă. În majoritatea țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, finanțarea acestor programe se face din contul Fondului Global (FG) pentru combaterea SIDA, TB și Malariei. Începând cu anul următor, însă, organizația va schimba politica de finanțare.
Mai exact, autoritățile vor trebui să se implice și să creeze strategii astfel ca, în continuare, aceste programe să fie susținute financiar din bugetul de stat.
„Autoritățile trebuie să-și asume aceste responsabilități și să o facă în timp redus. Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei a mizat și pe finanțări suplimentare din bugetele statelor. Acum, pentru ca țările să beneficieze de suport, din partea FG, vor fi nevoite să aloce bani și din propriile bugete. Este important că noi vom susține aceste țări în perioada de trecere de la un sistem de finanțare la altul, dar vom realiza și mai multe acțiuni de sensibilizare pentru a convinge autoritățile să susțină finanțarea”, a declarat în cadrul conferinței Mattew MacGregor, liderul proiectului privind durabilitatea, tranziția și co-finanțarea din cadrul FG pentru combaterea SIDA, TB și Malariei.
Una dintre țările care se poate lăuda că beneficiază de suportul autorităților este Estonia. De mai bine de zece ani programele de reducere a riscurilor sunt finanțate doar din banii statului.
„Din anul 2003 până în 2007 am primit suport din partea Fondului Global pentru programele de prevenire a infecției HIV. A fost un suport important, deoarece atunci în bugetul țării nu existau asemenea resurse. Din 2005 am lansat discuțiile cu autoritățile pentru ca programele de reducere a riscurilor să fie finanțate de stat, ceea ce ne-a reușit în 2007. Autoritățile s-au lăsat convinse în special după ce în 2001 incidența cazurilor noi de infecții cu HIV a ajuns la 1.500, pe când până atunci se înregistrau aproximativ 100”, a declarat pentru Sănătate INFO Aleona Kurbatova, managerul Departamentului „Profilactica infecțiilor și a consumului de droguri” în cadrul Institutului Național de Dezvoltare, responsabil de implementarea programelor de reducere a riscurilor.
În Estonia sunt înregistrate 10.000 de persoane care consumă droguri injectabile, iar 60% dintre aceștia beneficiază de servicii de reducere a riscurilor. „Un consumator de droguri beneficiază pe an de aproape 200 de seringi. Este greu să convingi autoritățile că ei au nevoie de ajutor atunci când sunt și mulți pacienți cu boli oncologice sau alte maladii grave. Totuși, dacă arăți și latura economică lucrurile pot fi văzute altfel. Ceea ce investim azi, peste zece ani ni se va întoarce înzecit. E bine că autoritățile au înțeles asta și nu se tem să aloce bani pentru prevenirea infecțiilor”, mai spune Kurbatova.
„La început autoritățile ar putea să nu acorde importanța necesară programelor de reducere a riscurilor, însă mai devreme sau mai târziu vor trebui să se confrunte cu consecințele, care sunt de câteva ori mai scumpe. În Estonia bugetul pentru fiecare an se pregătește din timp. A fost creat un plan concret, unde se stipulează de câte servicii vor avea nevoie beneficiarii anual și în ce cantitate. Costurile lor sunt diferite. De exemplu, jumătate de milion de euro se alocă pentru seringi, altă jumate pentru tratamentul de substituție. Pentru anul următor am planificat ca bugetul să fie cu un milion de euro în plus”, a mai precizat specialista.
Un alt caz fericit, unde autoritățile au luat responsabilitatea sănătății cetățenilor în mâinile lor este Cehia. Aici, majoritatea banilor sunt alocați chiar din contul primăriilor, ceea ce constituie o soluție în cazurile de criză, declară Paul Bem, fost primar al orașului Praga din Cehia, dar și medic psihiatru.
„Dacă bugetul o permite, atunci să oferi un procent pentru reducerea riscurilor nu e atât de greu. Schimbul seringilor, munca de outreach (voluntari care lucrează în teritoriu și identifică potențialele persoane din grupul de risc) sunt ieftine. Un primar trebuie să identifice un calcul matematic. În cazul nostru a fost următoarea: să oferim un euro pentru un om pentru programele de reducere a riscurilor. Spuneți primarului, miniștrilor să acorde un euro de persoană și veți calcula cât costă pentru populație prevenirea HIV de exemplu. Ulterior, verificați cât costă două-trei săptămâni de tratament și comparați calculele”, a spus Bem.
Intervențiile de reducere a riscurilor nu sunt scumpe, în schimb oferă multe rezultate, adaugă el.
În Moldova, deocamdată, 90% din programele de reducere a riscurilor sunt finanțate din surse externe. De altfel, aplicarea acestor programe au avut un impact pozitiv asupra stopării infecției HIV în țară. Datorită lor, mii de oameni care nici măcar nu știau că sunt purtători de HIV au aflat despre acest lucru și au beneficiat de tratament, dar și de servicii menite să le îmbunătățească viața.
Potrivit statisticilor, dacă în 2004 din numărul total al cazurilor noi de HIV, 42 la sută o reprezentau consumatorii de droguri, atunci această pondere a scăzut cu aproape 40% și a ajuns la 2,2% în anul 2015. Aceasta se datorează în mare parte datorită faptului că utilizatorii de droguri folosesc seringi de unică folosință.
„A venit timpul ca autoritățile să-și asume cu adevărat aceste responsabilități. Acum, trebuie să vedem ce resurse trebuie să fie investite în seringi, materiale informaționale, consultații, etc. De asemenea, este nevoie să evaluăm și gradul de accesibilitate a substanțelor interzise. Pe piață, apar noi droguri și trebuie să creăm noi politici. Moldova dispune de mecanisme de finanțare, însă rămâne doar să le aplicăm. Cea mai mare provocare este voința”, a declarat Ala Iațco, președinta Uniunii pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor din Moldova.
Programele de reducere a riscurilor îi ajută pe beneficiari să revină la o viață normală. O recunosc chiar ei.
„Măsurile de profilaxie sunt importante. Aceste programe oferă posibilități consumatorilor de droguri ca să-și revină. Mulți dintre aceștia trăiesc în lumea lor, deoarece toți îi alungă. În schimb, datorită consilierii psihologice ei obțin sprijin”, spune Serghei din Kârgâztan, un fost consumator de droguri.
„Este bine că beneficiarii aduc seringile folosite, iar apoi le oferim altele noi. Cele folosite nu sunt aruncate, iar în acest mod prevenim epidemiile de infecții. De asemenea, datorită acestor programe și servicii, persoanele care trăiesc cu HIV sunt încurajate să-și verifice starea de sănătate, beneficiind de examene gratuite, etc.”, spune și Ramunas Ragalinskas, angajat al Asociației Demetra din Lituania, care lucrează cu femeile infectate cu HIV și familiile lor.
În Moldova, programele de reducere a riscurilor sunt aplicate în aproape 30 de localități din țară. Costul anual al unui astfel de program pentru consumatorii de droguri este de aproximativ 100 de mii de lei. În Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de persoane, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii, afirmă specialiștii. În 2015, donatorul extern a oferit Moldovei în acest sens 1 milion 150 de mii de euro.
Conferința regională „Reducerea riscurilor în condiții noi” a avut loc în orașul Vilnius, Lituania. Scopul acesteia a fost să reunească mai mulți specialiști din diverse țări, unde sunt aplicate programe de reducere a riscurilor, pentru a discuta care vor fi noile condiții de implementare ale acestora în următorii ani. Conferința a adunat 300 de participanți.
█ Articole relaționate:
HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare