Autor: Parascovia Rogate
După ce s-a prăfuit mai mulți ani prin sertare, Ministerul Sănătății a aprobat, în sfârșit, un mecanism de finanțare a activităților de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire de diverse maladii. Banii vor fi oferiți din fondul de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Potrivit regulamentului, proiectele vor putea fi depuse atât de către ONG-uri din domeniul sănătății, precum și de către Centrele de sănătate publică. Cine va fi mai bun, acela va lua banii, se dă de înțeles documentul. De planificarea, prioritizarea și aplicarea activităților se va ocupa un Consiliu Coordonator, care va avea reprezentanți din cadrul Ministerului Sănătății, Centrul Național de Sănătate Publică și CNAM.
Regulamentul este unul general și vizează diverse domenii de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire. De asemenea, el stabilește cum trebuie prezentate propunerile de proiecte, ce informații trebuie să conțină, cum se va face selectarea și evaluarea acestora. De exemplu, CNAM va putea finanța diverse proiecte stabilite în cadrul programelor naționale, cum ar fi prevenirea consumului de droguri sau infecției HIV, cancerului sau maladiilor cardiovasculare, etc.
„Ne vom axa pe activități de prevenire a riscurilor în patru domenii de bază: reducerea consumului de alcool, de tutun, promovarea sănătății, alimentație sănătoasă și activitate fizică. Fiecare proiect va trebui să descrie în detalii activitățile care urmează a fi realizate. Instituțiile vor veni cu propuneri de proiect, iar CNAM va decide dacă oferă bani din fondul de profilaxie pentru aplicarea acestuia”, a declarat pentru Sănătate INFO Ion Șalaru, director adjunct al CNSP și membru al Consiliului de coordonare a activităților finanțate din fondul de profilaxie.
Cu propuneri de proiect vor putea veni și Centrele de Sănătate Publică. Acestea vor putea participa la concurs împreună cu ong-urile și instituțiile medicale. Altă dată, responsabilii CNSP erau nemulțumiți de această prevedere a regulamentului din simplu motiv că nu există siguranța că Centrele chiar vor câștiga proiecte, deși sunt direct responsabile de protejarea sănătății publice și prevenirea maladiilor.
„Nu toate Centrele de Sănătate Publică teritoriale pot să prezinte un proiect calitativ, dar într-un an, doi, vor învăța cum să o facă. Când măcar două dintre ele vor reuși să câștige un proiect, asta va schimba și atitudinea lor. Este un pas înainte pentru ele. E mai bine decât nimic”, este de părere acum Ion Șalaru.
Riscurile acestui mecanism de finanțare, mai ales pentru programele de prevenire a riscurilor infecției cu HIV, sunt că proiectele vor trebui elaborate pentru un termen de doar un an, spune Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN).
„Este un mecanism pe care-l așteptăm de aproape doi ani, pentru ca două programe de reducere a riscurilor pentru prevenirea infecției HIV să fie finanțate din bugetul CNAM. Acesta însă nu este un regulament creat special pentru aceste programe, ci unul general, care ne oferă oportunitatea să aplicăm la concurs ca să obținem finanțare. Totuși, nu e cea mai bună variantă, deoarece se oferă finanțare pe o durată scurtă de timp, doar de un an. În acest caz, va fi nevoie să aplicăm la concurs în fiecare an, iar astfel nu avem siguranța că aceste programe vor continua să fie finanțate din bugetul CNAM. Noi considerăm că programele de reducere a riscurilor pentru prevenirea HIV sunt importante și nu trebuie finanțate în bază de concurs, dar să fie alocate resurse pentru implementarea lor”, a explicat pentru Sănătate INFO președintele UORN.
Potrivit mecanismului de finanțarea a proiectelor din fondul de profilaxie al CNAM, acestea vor fi selectate în baza punctajului acumulat. Deocamdată, nu este stabilit un număr exact de proiecte care urmează să fie finanțate, precum nu este stabilită nici suma care va fi alocată din Fondul de profilaxie.
Totodată, în fiecare an, până pe 30 iunie, Ministerul Sănătății va cere instituțiilor medicale să-și prezinte prioritățile de finanțare pentru următorul an. Ulterior, autoritatea în Sănătate le va prezenta Consiliului Coordonator care va stabili care dintre proiecte sunt eligibile. Tot acest consiliu va verifica care este impactul activităților de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire asupra societății.
„Rolul Consiliului va fi să verifice dacă au fost aleși corect câștigătorii proiectelor. Vom mai monitoriza rezultatele acestor activități, dacă acestea au fost eficiente. Până acum CNAM făcea doar monitorizare financiară, adică cum au fost cheltuiți banii, dar dacă activitățile au fost eficiente – nu. Nu erau stabiliți indicatori de performanță. De exemplu, câte persoane au fost instruite, ce cunosc ele după ce au beneficiat de informații, ce s-a schimbat, etc.”, mai completează Șalaru.
Vom aminti că în prezent campaniile de informare și promovarea modului sănătos de viață, finanțate din Fondul de profilaxie al CNAM, erau, în mare parte, organizate de aceeași instituție. Aceasta decidea ce promovează și pe ce cheltuiește banii. Rapoartele cuprindeau doar informații cantitative privind organizarea activităților, dar niciodată și date calitative privind impactul acestora asupra populației.
În ultimii patru ani, Compania Națională de Asigurări în Medicină, a cheltuit pentru organizarea campaniilor de promovare a modului sănătos de viață peste 21 de milioane de lei.
█ Articole relaționate:
Brand sau ieftin: Prețul la medicamente, motiv de nemulțumire la nivel înalt
Aproape 100 de mii de moldoveni și-au schimbat medicul de familie. Care sunt motivele