Autor: Parascovia Rogate
Experiența Moldovei în prevenirea și reducerea riscurilor de infectate cu HIV și tuberculoză a devenit atractivă pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală, în ultimii ani. Un grup din 10 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din Kazahstan s-au aflat zilele trecute în țară, scopul vizitei lor fiind studierea practicilor în cele două domenii problematice pentru sănătatea publică. Specialiștii au fost interesați în mod special de colaborarea dintre organizațiile neguvernamentale, autorități și specialiștii din instituțiile medicale. Oaspeții au avut un interes sporit și față de diversitatea serviciilor existente în Moldova pentru toate grupurile de risc.
Grupul de ong-iști reprezintă diverse asociații neguvernamentale din orașul Almatî. Preț de câteva zile ei au vizitat diverse centre de prevenire și susținere a persoanelor afectate de HIV și tuberculoză, dar și diverse instituții medicale de profil. Printre organizațiile vizitate sunt Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), Asociația Obștească din Bălți „Tinerii pentru Dreptul la Viață”, Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI „Act for Involvement” și Dispensarul Ftiziopneumologic din Bălți. Cel mai mult i-a impresionat pe specialiștii cazahi colaborarea dintre organizațiile neguvernamentale și specialiștii din instituțiile medicale.
„Azi am discutat cu medicul-șef al Dispensarului de Ftiziopneumologie din Bălți. Ceea ce mi-a plăcut e că în Moldova medicii ftiziatri apreciază rolul ONG-urilor care oferă servicii de reducere a riscurilor. Ei înțeleg cât de important este ca aceste două structuri să lucreze eficient împreună. În țara noastră medicii cred că pot face toate de unii singuri, ceea ce nu e adevărat. De aceea ne propunem să îmbunătățim colaborarea cu ei”, a declarat pentru Sănătate INFO Tatiana Markabaeva, coordonator de programe la Fundația de luptă cu tuberculoza KNCV din Kazahstan.
Serviciile de reducere a riscurilor din Kazahstan
Multe dintre serviciile de reducere a riscurilor de infectare cu HIV care sunt în Moldova, sunt și Kazahstan, spun experții. Diferența e că în timp ce în țara noastră oamenii conștientizează importanța testării la HIV, de exemplu, în țara lor, oamenii nu consideră acest lucru o necesitate. Ei pur și simplu nu se prezintă pentru consultații, chiar dacă fac parte din grupul de risc. Acum, rolul ong-urilor din cele două domenii este să-i convingă să vină la medic, să le ofere ajutor social, juridic, etc.
„Avem foarte mulți migranți, care lucrează ilegal în Kazahstan și au probleme cu actele. Majoritatea muncesc în construcții, se alimentează prost, iar când organismul e slăbit, se pot îmbolnăvi de tuberculoză, de exemplu. Noi dispunem de programe de informare, le spunem că pot face teste și beneficia de tratament gratuit. Specialiștii outreach, cele care cunosc bine situația legată de tuberculoză și vorbesc cu ei, merg pe șantierele de construcție sau în cartierele unde ei locuiesc”, povestește Uljan Lukpanova, reprezentant al Centrului de criză „Grijă”, care oferă suport informațional și social migranților.
De asemenea, de două ori pe lună, în piețele din Almatî oamenii pot face teste de fluuorografie în ambulanțe mobile. La fel, deja de doi ani, consumatorii de droguri pot beneficia de tratament de substituție cu metadonă. Serviciul, însă, nu este la fel de dezvoltat ca în Moldova, unde medicamentul este distribuit inclusiv deținuților.
„Inițial ne împotriveam acestei metode de tratament. Nu înțelegeam cum consumatorii de droguri se vor vindeca. Acum însă vedem rezultatele, mai ales după ce mai mulți consumatori de droguri și-au schimbat viața. Unul dintre ei lucrează în echipa noastră și este foarte responsabil”, a spus și Roza Oleainicova, directorul ONG-ului „Încredere plus”.
Ce pot învăța de la Moldova
„ONG-urile din Moldova dispun de condiții de activitate mult mai bune decât în Kazahstan. De exemplu, la Bălți, Primăria a oferit gratuit spațiu pentru ele. Noi avem încăperi mult mai mici și nu avem astfel de posibilități. Ceea ce m-a impresionat este și faptul că o persoană care a lucrat în sectorul neguvernamental este acum șefa Serviciului Sănătate din Bălți. Este foarte bine că un asemenea specialist muncește acum de cealaltă parte a baricadei, cunoaște domeniul și știe cum să rezolve problemele”, a declarat și Erbol Lukpanov, un alt reprezentant al Centrului „Grijă”.
Un alt serviciu care lipsește în Kazahstan și poate fi preluat din experiența Moldovei este cel destinat oamenilor străzii. „De exemplu, specialiștii Centrului de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI „Act for Involvement” merg cu regularitate prin locurile unde se adună acești oameni și le oferă medicamente. Noi nu facem așa ceva. Dispunem de centre de plasament unde oamenii fără adăpost vin iarna. Noi le oferim atunci medicamente. Însă vara ei nu prea merg încolo și de obicei îl întrerup”, a spus Uljan Lukpanova, specialist în același Centru de Criză.
Specialiștii kazaci ar mai vrea ca în țara lor să existe ambulanțe și echipele de medici mobile, care oferă oamenilor din grupurile de risc sporit de infectare cu HIV consultații medicale și psihologice.
În schimb, în Kazahstan, din anul 2014, toate programele de reducere a riscurilor infecției cu HIV sunt finanțate din bugetul public și nu de către Fondul Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și Malarie.
„ONG-urile rezolvă în mare parte dintre problemele sociale ale pacienților. Noi ne-am asumat o parte importantă din servicii, care ușurează munca specialiștilor din sistemul medical public din țară. Am făcut mai multe seminare și am analizat statistica privind infecția HIV, care s-a micșorat pe parcursul anilor, iar Ministerul Sănătății a înțeles cât de importante sunt programele de reducere a riscurilor și astfel colaborăm. Chiar și președintele țării susține colaborarea autorităților publice cu ONG-urile”, mai spune Roza Oleainicova, directorul ONG-ului „Încredere Plus”.
Vom preciza că în Moldova abia săptămâna trecută, ONG-urile din domeniul prevenirii HIV, responsabilii de la Compania Națională de Asigurări în Medicină și reprezentanți ai Ministerului Sănătății s-au întrunit să găsească soluții pentru finanțarea a două dintre programele de prevenire și reducere a riscurilor infecției cu HIV în Moldova. Deocamdată, autoritățile în sănătate au aprobat un mecanism de finanțare a diverselor proiecte din sănătate, însă doritorii vor trebui să depună proiecte. Partea proastă este că acestea trebuie implementate timp de un an, ceea ce pentru programele de reducere a riscurilor infecției cu HIV nu oferă siguranță și nici continuitate, afirmă experții naționali.
Totodată, anul 2018 nu e atât de departe, iar Fondul Global de combatere a HIV/SIDA, TB și Malarie urmează să-și reducă drastic finanțarea pentru mai multe țări din spațiul CSI, inclusiv pentru Moldova. Astfel, autoritățile trebuie să găsească bani proprii ca să nu permită întreruperea prestării serviciilor de prevenire a riscurilor și răspândirea infecției.
█ Articole relaționate: