Autor: Parascovia Rogate

Anual fac mii de investigații și verifică cât de toxice sunt pentru sănătatea moldovenilor produsele chimice pe care le folosim la curățenie prin casă ori gospodărie. Vorbim de Laboratorul de Toxicologie Experimentală de la Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP), singurul din țară unde se pot efectua astfel de investigații.

Clădirea unde se fac cercetările se află în spatele blocului administrativ al CNSP. În ea sunt mai multe săli, unde specialiștii fac diverse experimente, precum și săli în care sunt crescuți cobaii.

La modul practic, în acest laborator, specialiștii testează pe șoareci dacă produsele chimice pe care ajungem să le cumpărăm din magazin sunt periculoase sau nu  pentru organismului omului.

 „Se verifică cât de inofensive sunt produsele chimice de menaj, care se folosesc pentru curățenie în casă, la bucătărie, pentru mașini și chiar amestecurile chimice folosite în agricultură. Potrivit legii, înainte ca CNSP să elibereze un certificat sanitar, toate aceste produse sunt testate pe animale de laborator și nu”, a menționat Elena Jardan, șeful Laboratorului Toxicologie Experimentală.

█ REPORTAJ FOTO// Tuberculoza văzută la microscop. Reportaj din mijlocul eprubetelor cu micobacterii

Înainte de efectuarea experimentului pe cobai, acestora li se înlătură blana, apoi li se picură pe piele produsul care este testat. Timp de maxim cinci zile specialiștii urmăresc ce efecte are asupra pielii.

„Anul trecut am avut peste 4.000 asemenea de investigații. Acesta este singurul laborator dotat și performant din Moldova, pentru care deținem și un Certificat de acreditare în sistemul național. Metodele aplicate aici corespund rigorilor Uniunii Europene”, mai spune Elena Jardan.

Șobolanii sunt folosiți pentru a verifica ce doză de produs chimic ar putea provoca decesul omului.

„Introducem substanța respectivă în stomac printr-o sondă și observăm comportamentul animalului timp de aproximativ trei luni. Primele simptome pot apărea în decurs de o oră sau în decurs de trei luni. Ulterior, animalele sunt eutanasiate și este elaborat un raport final. Aceste date se extrapolează la persoane”, explică specialista.

Într-o altă sală este colectat sângele și efectuate analize biochimice. „Colectăm probele de sânge. Pe această masă extragem organele animalelor și le cântărim. Ulterior, șoarecii sunt congelați pentru cel mult trei luni. facem acest lucru dacă avem unele suspiciuni și trebuie să-l reexaminăm sau persoana care a solicitat experimentul nu este convinsă de rezultate”, mai spune specialista.

„Tot în acest laborator specialiștii fac analize biochimice ale sângelui și stabilesc cum au fost afectate organele animalelor”, a conchis Jardan.

Într-o altă clădire din preajmă se află un alt laborator. Aici sunt testate maladiile deosebit de periculoase și cauzele apariției lor.

 „Aici efectuăm teste care nu se mai fac în alte laboratoare din țară.  Suntem într-un laborator cu nivel de biosecuritate III (nivel înalt de securitate în care se testează agenți infecțioși care ar putea provoca boli grave sau cu potențial letal), unic în țară. Aici se face diagnosticul bolilor extrem de periculoase și se identifică ce le provoacă. Este vorba de boli precum tularemia sau botulismul, care pot fi fatale. Laboratorul este acreditat de Consiliul de acreditare și evaluare din cadrul Ministerului Sănătății”, povestește Ala Halacu, director adjunct în activitatea de laborator.

În acest laborator specialiștii au voie să intre doar fiind echipați corespunzător. Asta înseamnă salopetă, bonetă și mască, toate din bumbac, ciupici din piele, mănuși din cauciuc, ochelari, special creați, ca să nu pătrundă bacteriile. Dintre acestea doar mănușile sunt de unică folosință. Restul echipamentului, după folosire, se decontaminează în soluții speciale ca să distrugă bacteriile, iar ulterior se spală. Dacă nu respectă aceste reguli de securitate, există risc de infecție și chiar de deces.

„Persoanele sunt îmbrăcate corespunzător ca să nu aibă contact cu infecțiile contagioase, care au efecte nocive și pot provoca chiar decesul specialistului. De asemenea, avem hote speciale care ne asigură securitatea. Noi detectăm focarele de boli, ca să putem lua măsuri de prevenire și să evităm riscul pentru populație”, mai spune Ala Halacu.

Excursia în cele două laboratoare ale CNSP a fost organizată cu prilejul Zilei Ușilor Deschise. Genericul acestui eveniment a fost „CNSP la straja sănătății publice” și a avut drept scop informarea opiniei publice despre activitatea instituției.

Centrul Național de Sănătate Publică a fost creat în 1995 în baza a cinci instituţii republicane de profil. În linii general, instituția are misiunea să elaboreze, monitorizeze şi să aplice politicile şi programele de sănătate publică, precum și cadrul legislativ şi evaluare a sănătăţii populaţiei. O altă menire a instituției este să inițieze, să susțină și să realizeze cercetări ştiinţifice şi de transfer tehnologic în domeniul sănătăţii publice, dar și să prevină maladiile care pot provoca daune sănătăţii oamenilor.

 

 

 Articole relaționate:

Ceață la Guvern și dubii la Parlament. Ce ar urma să se întâmple cu reforma Sănătății Publice

„Nici în statele din Africa nu există așa ceva. E ca și când ai supune Academia de Științe a Moldovei unei mici direcții, care se subordonează viceministrului”

Ce se întâmplă cu reforma Serviciului de Sănătate Publică – erori la nivel central, lipsă de transparență și telefoane închise