Autor: Irina Papuc
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a pregătit un aviz negativ la un proiect de lege care avea scopul de a aduce mai multă transparență în procesul de repartizare și gestionare a banilor din asigurările obligatorii de asistență medicală. Proiectul de lege a fost pregătit de deputata Oxana Domenti, care a deținut funcția de președinte al comisiei de profil din Parlament.
Pe data de 20 iulie Oxana Domenti a înregistrat la Parlament un proiect de lege prin care erau propuse câteva amendamente la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Mai exact, în obligațiile CNAM ar fi urmat să intre și publicarea mai multor date despre contractele semnate dintre CNAM și instituțiile medicale care prestează servicii în cadrul FAOAM:
- numărul contractului
- data când acesta a fost încheiat cu asigurătorul
- spectrul și tipul serviciilor medicale contractate
- volumul și modul de virare a mijloacelor pentru serviciile medicale contractate.
La rândul lor instituțiile medicale ar fi urmat să publice și ele pe pagina web oficială numărul contractului semnat cu asigurătorul și spectrul serviciilor pentru care a fost contractat.
Paralelisme la Guvern
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a emis un aviz negativ pe care îl va prezenta în ședința Executivului din 30 august. Autoritatea vede amendamentele ca inutile și crede că astfel s-ar admite dublare de reglementări.
„Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional prevede expres obligativitatea autorităților publice, inclusiv a celor autonome, de a asigura accesul la proiectele de decizii prin publicarea lor pe pagina web oficială a autorității publice. Astfel, CNAM în decursul elaborării și adoptării deciziilor care cad sub incidența Legii nr.239- XVI din 13 noiembrie 2008 asigură aplicarea eficientă a normelor legale în procesul decizional. De asemenea, menționăm că la elaborarea unui act normativ este necesar să se evite dublarea reglementărilor asupra unui subiect similar în două acte legislative (evitarea paralelismului). În legătură cu propunerea de completare de la litera g), comunicăm că Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală reglementează noțiuni și principii generale ale sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală. Reglementările stipulate prin lege trebuie să aibă o sferă de acţiune mai largă decât o obligație concretă ce revine CNAM ca urmare a contractării prestatorilor de servicii medicale. De aceea nu considerăm oportună includerea acesteia în lege”, argumentează autoritatea în Sănătate.
În schimb, autoritatea pare dispusă să asigure crâmpei de transparență prin completarea contractului-tip cu „informații relevante persoanelor asigurate”. Nu este clar ce are în vederea autoritatea și cine stabilește ce informații sunt relevante sau nu.
Transparență de ochii lumii
Atât CNAM, cât și instituțiile care au semnat contracte pentru a presta servicii medicale sunt obligate, prin prisma prevederilor Programului unic, să asigure „transparenţa gestionării mijloacelor contractate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, în timp ce la baza contractării trebuie să stea următoarele principii: „alinierea la prevederile politicilor naționale în domeniul sănătății, eficiența și transparența în utilizarea mijloacelor financiare publice, bazate pe necesitățile populației în servicii medicale”. Cum trebuie să fie asigurată această transparență legea nu spune.
În același timp, normele metodologice cu privire la formarea devizului de cheltuieli și gestionarea surselor financiare provenite din FAOAM de către instituțiile încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală conține norme voalate de transparență. Punctul 39 al documentului prevede că „în scopul respectării principiilor de transparenţă în planificarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor financiare, anual sau după caz pe parcursul anului, directorul (şeful) IMSP este obligat să efectueze examinarea activităţii economico-financiare a instituţiei la adunările (conferinţele) colectivului de muncă”. Atât.
Experții în politici de sănătate consideră că aceasta poate fi considerată o mimare a transparenței, întrucât în lipsa unui formular standardizat de raportare, directorul instituției poate decide unilateral ce informație trebuie sau nu să ajungă la urechile doctorilor.
CNA: riscuri de corupție în gestionarea banilor din Sănătate
În raportul „Vulnerabilitățile de corupție în administrarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală” CNA constata mai multe probleme în gestionarea banilor din Sănătate. Riscurile cele mai mari par să se ascundă în contractele semnate cu instituțiile medicale private, care obțin sume tot mai mari cu fiecare an. CNA a constatat că „un risc comun pentru toate instituţiile de specialitate, responsabili de reglementarea, administrarea și controlul calității procesului de asigurare obligatorie de asistență medicală, se află în strânsă legătură de afaceri și rudenie cu reprezentanții întreprinderilor private, specializate în prestarea serviciilor medico-sanitare și farmaceutice”.
█ Articole relaționate:
Majoritatea spitalelor din Moldova gestionează banii publici în secret