Autor: Sorina Bujarov

În Moldova, multe dintre cabinetele de consiliere și testare voluntară la HIV există de formă. Au un program haotic, de la o instituție medicală la alta, iar la recepție adesea nu se știe despre existența lor sau nu sunt respectate cele mai elementare reguli de confidențialitate. Ca să vedem cum funcționează un astfel de cabinet în Capitală am mers la câteva Asociații Medicale Teritoriale.

Prima destinație a fost AMT Centru. Pentru început, am întrebat la recepție unde se află cabinetul de consiliere și testare voluntară. Nu au înțeles despre ce vorbim, așa că au insistat să spunem ce fel de test vrem să facem, deși am menționat de câteva ori cum se numește cabinetul de care avem nevoie. Au înțeles într-un sfârșit despre ce test este vorba așa că ne-au trimis la „Costiujeni”. Contrariați am cerut explicații de la administrație.

„Eu cred că ei ceva nu au înțeles corect. E un caz chiar năplăcut cu totul și pentru noi. Ce înseamnă nu știu, toată lumea știe, ele nu știu”, ne explică vicedirectorul instituției.

Timp de o jumătate de oră administrația de la AMT Centru a încercat să se lămurească de ce doamnele de la recepție nu au putut să ne spună unde este cabinetul de consiliere și testare voluntară. După aceasta ne-au condus la cabinetul cu pricina. Am reușit să dăm de consilier și să-l întrebăm câți oameni vin zilnic să-și facă testul HIV. Am obținut un răspuns evaziv.

„Voluntari vin puțini, dar vin. Primii ani au fost foarte puțini, acum din ce în ce mai mult, dar oricum îs foarte puțini. Comparativ cu ce riscuri există și habitual și unde nu ne-am afla”, spune consilierul Stella Vanica.

Nici la AMT Buiucani doamna de la recepție nu a putut să ne spună unde se află cabinetul de consiliere și testare voluntară. Aceasta ne-a îndrumat să mergem în 405, care s-a dovedit a fi cabinetul asistentei superioare. Dacă tot am ajuns la asistenta superioară, am încercat să aflăm de la ea de ce recepția nu știe unde este cabinetul de consiliere și testare voluntară. Nu a putut să-și explice, așa că a întrebat-o direct pe ea.  

„Doamna Lilia, dumnealor au întrebat despre cabinetul consilierului, dvs nu ați înțeles ce au întrebat? Că e la etajul patru, că la ce oră până la ce oră lucrează tot știți asta, doar aveți informația”.

Am aflat unde se află acest cabinet, însă când am mers acolo ușa acestuia era încuiată. Asta chiar dacă am ajuns înainte ca orarul de muncă să se încheie.

Situația este similară în majoritatea AMT-urilor din Capitală. Cel puțin, asta a fost concluzia la care am ajuns în urma vizitelor noastre inopinate și în încercarea de a afla cum și unde poate fi făcut un test HIV. O confirmă și Ana, una dintre reprezentanții Asociației „Inițiativa Pozitivă”, care a mers cu noi la toate AMT-urile în încercarea de a face testul HIV. 

„Am fost în șapte policlinici, timp de două săptămâni. Doar în două dintre ele eu am reușit să discut cu consilierul. În una chiar am dat testul. În celelalte policlinici ori nu știau despre existența unui astfel de cabinet, ori acest cabinet era închis, ori l-au mutat în altă parte, ori mă trimiteau la Costiujeni, ori consilierul nu era la locul de muncă”, spune Ana.

Potrivit normelor, consilierea în problema infecției HIV reprezintă un dialog confidențial între o persoană și consilierul propriuzis, care o ajută să învingă stresul și să afle cât mai multe informații despre HIV, importanța testului și ce trebuie să facă pacientul în cazul în care acesta se dovedește pozitiv. Cabinetele de consiliere și testare voluntară reprezintă o componentă importantă pentru prevenirea infecției, iar specialiștii de la Spitalul Dermatovenerologic și Boli Comunicabile susțin că un astfel de cabinet se consideră eficient și funcțional, dacă este deschis cel puțin trei pe săptămână a câte două ore pe zi.

Statisticile arată că în Moldova, aproape 90 la sută dintre cei care merg să-și facă un test HIV, sunt îndrumați de către un cadru medical. Doar 10 la sută, îl fac din proprie inițiativă. În țară există 62 de cabinete de consiliere și testare voluntară, iar pe an ce trece numărul persoanelor care le trec pragul este tot mai mic. Reportajul video integral poate fi urmărit pe SănătateTV. 

Articole relaționate:

O gravidă HIV-pozitivă a depus o plângere împotriva Spitalului de la Orhei, pe motiv că aceștia au trimis-o cu microbuzul la Chișinău ca să nască 

La marginea societății. Fiecare a treia persoană HIV-pozitivă se simte discriminată, nu are acces la servicii medicale de calitate, educație și este ignorată de rude

Cei mai mulți dintre angajatori au puține cunoștințe despre metodele de transmitere a HIV-ului. În consecință, persoanele cu o astfel de problemă ajung să fie discriminate