Autor: Sorina Bujarov
Spitalul Clinic Municipal din Bălți a fost obligat de Curtea de Apel să plătească unei persoane HIV-pozitive despăgubiri morale în valoare de 1.000 de lei. Decizia a fost luată de către Curtea de Apel Bălți. Potrivit reprezentanților Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM), bărbatul a solicitat serviciile unui avocat după ce unul dintre medici a indicat în certificatul de concediu medical statutul de HIV-pozitiv, fără a avea acordul pacientului.
Bărbatul a fost internat în secția de pulmonologie din cadrul Spitalului Municipal Bălți mai bine de o lună. La câteva zile de la externare, când a venit după certificat, a observat că în rubrica „diagnoză” era indicat codul maladiei B200, conform clasificatorului internațional al maladiilor. Cu toate că nu a prezentat certificatul la serviciu, bărbatul a considerat că prin această faptă, medicii i-au încălcat dreptul la confidențialitatea datelor cu caracter personal. Totodată, bărbatul a considerat că fapta medicilor i-a adus un prejudiciu moral și a cerut despăgubiri în valoare de 50.000 de lei. Bărbatul a menționat că prin acest gest, doctorii l-au făcut să-și piardă încrederea în lucrătorii medicali, în întreg sistemul de sănătate, precum și s-a autostigmatizat.
Plângerea a fost depusă la Judecătoria din Bălți, care a dat câștig de cauză Spitalului Municipal. Judecătorii de aici au considerat că bărbatul nu a avut de suferit în urma acțiunilor întreprinse de medici, iar suma cerută pentru despăgubirile morale nu este îndreptățită. La scurt timp însă, avocatul bărbatului a depus plângere la Curtea de Apel Bălți. Aici Colegiul Civil a considerat că concluziile primei instanțe nu au fost întemeiate, iar judecătorii au interpretat eronat legea cât și circumstanțele întâmplării. Astfel, Spitalul Municipal Bălți a fost obligat să plătească un prejudiciu moral în valoare de 1.000 de lei. Bărbatul cât și reprezentanții legali ai acestuia au considerat că suma oferită este prea mică pentru prejudiciul moral adus, așa încât la sfârșitul lunii noiembrie aceștia au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit Nataliei Mardari, avocat la IDOM, persoanele HIV-pozitive din Republica Moldova se mai confruntă cu probleme precum divulgarea statutului pacientului altor persoane sau comunități sau indicarea statutului de persoană HIV-pozitivă în adeverința militară. Totodată, aceasta susține că trebuie elaborate instrucţiuni privind asigurarea confidenţialităţii pacientului respectarea acestora, deoarece fenomenul de stigmatizare are efect extrem de negativ asupra implementării Programului Naţional de Prevenire şi Control HIV/SIDA şi ITS.
Potrivit statisticilor, peste 30% dintre persoanele cu HIV din Moldova se simt discriminate, nu au acces la servicii medicale de calitate, la educație, și-au pierdut locul de muncă și sunt ignorate de rude, prieteni și vecini. Totodată, fiecare al cincilea moldovean HIV-pozitiv evită să frecventeze anumite locuri publice de frică să nu fie discriminat.
Articole relaționate: