Autor: Sorina David

Aproximativ 40 la sută din totalul moldovenilor care suferă un infarct miocardic nu supraviețuiesc maladiei. O confirmă specialiștii care susțin că, pe lângă faptul că pacienții nu au grijă de sănătate lor, calitatea tratamentului oferit de spitalele raionale pentru această patologie este foarte proastă. Mai exact, la noi în țară doar două instituții medicale dispun de angiograf, utilaj medical necesar pentru efectuarea angioplastiei cu balon și stent și angioplastie percutană cu stent cu tromboaspirație.

Prima intervenție este necesară pentru a dilata artera care rămâne blocată din cauza plăcii de aterom (colesterolul care se depune pe perețiii arterelor) și care reduce semnificativ fluxul de sânge, iar a doua intervenție este necesară atunci când o arteră rămâne blocată din cauza unui tromb (cheag de sânge). Mai mult, angiograful este un utilaj medical complex care, în primul rând, investighează starea vaselor, ceea ce este foarte important nu doar în tratamentul infarctului miocardic, dar și al anginei pectorale și bolii cardiace ischemice. Potrivit specialiștilor, un astfel de utilaj costă aproximativ 15 mii de euro cu tot cu consumabilele necesare. Deși costul acestuia nu este atât de mare, în Moldova doar două instituții medicale dispun de un asemenea utilaj – Institutul de Cardiologie și un spital privat. Ambele se află în Capitală. În aceste condiții, deși tratamentul bolnavilor cu infarct miocardic este asigurat de către stat, accesul la acest serviciu este limitat. Cei mai mulți pacienți sunt tratați în spitalele raionale doar cu medicamente.

 Sexul după infarct miocardic. Femeile își doresc mai multă informație 

„Acționăm conform protocoaleloe naționale, mai mult de atât nu putem face. Când este vorba despre un tromb, încercăm, ca și în cazul accidentului vascular-cerebral, să efectuăm tromboliză, adică să administrăm medicamente, menite să dizolve aceste cheaguri. Când este vorba despre stenoză, atunci solicităm ajutorul celor de la Chișinău”, susține Roman Vasiliu, medic-șef la spitalul raional din Nisporeni.

Acesta mai precizează că atunci când este vorba despre o stenoză (îngustarea unei artere din cauza plăcii de aterom), medicii transferă bolnavii la unul din spitalele care dispune de angiograf, însă rareori se reușește salvarea acestora. Asta pentru că angioplastia trebuie efectuată în așa numita „oră de aur”, adică în primele ore de la debutul simptomelor.

„În cazul acestor pacienți este necesar de intervenit în cel mult două ore de la debutul simptomelor. Adică, dacă în momentul acesta pacientul a simțit prima durere în piept, avem la dispoziție doar două ore pentru diagnosticare și tratament. Altfel angioplastiile nu mai sunt eficiente, deoarece din cauza fluxul redus de sânge inima este afectată grav, dar și alte organe”, mai adaugă Vasiliu.

█ Harta globală a bolilor care curmă viețile oamenilor. Europenii mor din cauza bolilor de inimă și a cancerului 

Pentru a transporta un bolnav de la spitalul raional din Nisporeni până la Institutul de Cardiologie din Chișinău este nevoie de două ore. Pare a fi suficient, dacă nu luăm în calcul timpul cât pacientul așteaptă ambulanța, minutele sau orele petrecute pentru investigații în spitalul raional, în urma cărora se hotărăște dacă pacientul are sau nu nevoie de angioplastii.

Tot atât durează și transportul pacienților de la spitalul raional din Telenești. Și medicii de aici recunosc că transportul pacientului în insituțile medicale din capitală care dispun de angiograf durează prea mult.

„Mai întâi de toate pacientul ajunge la noi, unde facem mai multe investigații. Deja dacă vedem că este vorba despre o stenoză, solicităm echipa de la Chișinău. Doar ca să ajungă la noi lor le ia două ore și întoarcerea încă două ore durează, ceea ce e destul de mult. Uneori din cauză că pacientul este într-o stare prea gravă, nici nu mai vin pentru că nu se merită”, susține managerul spitalului din Telenești.

Ca și în toate spitalele raionale din Moldova, medicii de la Telenești mai întâi îi administrează bolnavului un tratament medicamentos, care însă este mai puțin eficient decât revascularea miocardului.

█ Harta deceselor în Republica Moldova. Cei mai mulți moldoveni mor în nordul țării, din cauza bolilor aparatului circulator și a tumorilor 

„Numeroase studii au demonstrat că tratamentul medicamentos este mai puțin eficient decât revascularea miocardului. Însă până acum doar două spitale dispun de angiograf. Acum se duc discuții la Ministerul Sănătății ca măcar câteva centre să fie dotate cu astfel de utilaj - la nord și sud. Un centru cu astfel de utilaj și cu specialiști bine instruiți ar fi necesar însă pentru măcar un milion de populație”, a precizat Vitalie Moscalu, medic șef la Institutul de Cardiologie.

Specialistul mai spune că principala cauză a mortalității prin infarct miocardic, dar și a altor boli cardiovasculare, o reprezintă lipsa utilajului modern și a specialiștilor bine pregătiți.

„Principala problemă este lipsa de angiografe și a consumabilelor necesare. Pe al doilea plan sunt lipsa specialiștilor bine pregătiți. Nu toți cardiologii sunt în măsură să lucreze cu un astfel de utilaj. La noi, recent doi cardiologi au fost la pregătiri în țările baltice. Ar fi bine ca și cei din raioane să meargă la astfel de cursuri, pentru că nu este nevoie de surse extraordinare”, a menționat în concluzie Vitalie  Moscalu.

Potrivit Ministerului Sănătății, anul trecut în Republica Moldova peste 2.000 de moldoveni au suferit un infarct miocardic.

 

 Articole relaționate:

În spital - ca la saună. Cum suportă pacienții moldoveni căldura în spitale: „Umblăm cu ștergarul în gât toată ziua. Ne-au spus că dacă vrem confort să aducem ventilator de acasă” 

Pacienții din Moldova plătesc pentru tratamentul „gratuit” al infarctului miocardic aproape 50 de mii de lei. Totuși, fiecare a patra persoană decedează 

Moldovenii sunt informați de către ginecologi și chirurgi despre factorii de risc a infarctului miocardic, și mai rar de către cardiologi sau medici de familie