Autor: Sorina Bujarov
Imunizarea este un proces foarte important pentru sănătatea fiecărei persoane. Doar că, susțin specialiștii, fiecare vaccin trebuie făcut într-o anumită perioadă, în conformitate cu calendarul vaccinărilor. În Moldova însă există și cazuri când medicii se abat de la acest calendar, imunizând copiii mult mai târziu decât este recomandat. La această concluzie au ajuns specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică, care au realizat un studiu despre caracterul abaterilor de la calendarul vaccinărilor. În consecință imunitatea copiilor este compromisă sau preparatele îi îmbolnăvesc, pe când ar trebui să-i protejeze de aceste maladii.
Potrivit studiului, astfel de abateri se înregistrează în 40 la sută dintre vaccinări. Cel puțin asta s-a depistat la copiii vaccinați, participanți la studiu.
Mai exact, potrivit cercetării, 68 la sută dintre abaterile înregistrate în cadrul studiului se referă la administrarea cu întârziere a preparatului pentru imunizare. Altfel spus, unele vaccinuri au fost administrate mai târziu decât este recomandat. În mare parte, precizează autorii studiului, aceste întârzieri se referă la preparatele care se administrează în primul an de viață, precum cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, contra hepatitei virale de tip B, precum și vaccinul împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei (ROR). Primele două preparate se administrează de mai multe ori în primele șase luni de viață, iar preparatul împotriva ROR se administrează la 12 luni de la naștere.
Aceeași cercetare a mai scos în evidență faptul că 32 la sută dintre abaterile de la calendarul vaccinărilor înregistrate în cadrul studiului au fost legate de nerespectarea intervalelor dintre dozele separate de vaccin. Asta înseamnă că medicii nu au respectat perioada limită între vaccinuri, fie este vorba despre același preparat cu doze separate, fie despre vaccinuri diferite.
„Până la jumătate de an copilului i se fac patru vaccinuri împotriva hepatitei virale de tip B, aceste vaccinuri se fac însă doar într-o anumită perioadă – în primele 24 de ore de la naștere, la două, patru și șase luni. Tot la diferență de două luni se face și vaccinul împotriva rujeolei – la două, patru și șase luni. Acest interval trebuie respectat obligatoriu de către toți medicii”, a precizat Pediatrul Stela Cumpătă.
Ce se poate întâmpla atunci când au loc astfel de abateri? Medicii explică că orice abatere de la calendarul vaccinărilor trebuie analizată de către specialiștii comisiei imunologice. Aceasta, la rândul ei, elaborează un plan individual de vaccinare a copilului.
„Orice medic ar trebuie să știe că nu este de competența lui să facă vaccinul mai târziu, dacă imunizarea nu a avut loc în perioada indicată. Probabil există astfel de cazuri, dar medicul își ia responsabilitate în plus dacă face acest lucru, pentru că ulterior pot apărea complicații”, explică pediatrul Cumpătă.
Specialistul mai precizează că atunci când copiii sunt vaccinați mai târziu decât ar fi trebuit, fără un plan individual de vaccinare, imunitatea acestora poate fi compromisă, adică slăbită.
„Vaccinurile antrenează organismul ca acesta să poată lupta împotriva unor maladii. Când calendarul nu este respectat, organismul devine mai sensibil la aceste boli”, a mai adăugat pediatrul.
Situația se complică mai mult atunci când nu se respectă intervalul de timp dintre vaccinuri – aceleași preparate în doze sau pentru vaccinuri diferite. Astfel, explică medicii, în astfel de cazuri preparatul poate provoca boala, pentru care copilul este, de fapt, vaccinat.
„Nerespectarea intervalului dintre vaccinuri poate duce la îmbolnăvire. Preparatele pot provoca boala împotriva căruia ar trebui să lupte. Desigur boala este într-o formă mai ușoară. Asta pentru că vaccinurile sunt același infecții, care, de fapt, ar trebui să antreneze organismul să lupte cu aceste maladii”, a explicat pediatrul Cumpătă.
Potrivit Centrului Național de Sănătate Publică, anul trecut în Republica Moldova s-au înregistrat 117 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, printre care convulsii, febră, abcese reci, rujeolă, rubeolă, difterie, etc.
Studiul privind caracterului abaterilor de la calendarul vaccinărilor a fost elaborat pe 510 copii cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 luni de luni.
█ Articole relaționate: