Autor: Irina Papuc

După primele arestări ale directorilor celor mai importante instituții medicale din țară, Ministerul Sănătății vine cu propunerea de a reorganiza serviciul de urgență din țară. Un proiect de Hotărâre de Guvern prevede ca toate stațiile de urgență din țară și substațiile din Chișinău să fie unite într-un singur centru, iar Institutul de Urgență să presteze serviciile exclusiv medicale. Directorii substațiilor sunt deranjați de faptul că nu s-a discutat cu ei înainte de a fi elaborat documentul, iar specialiștii se revoltă că sistemul distruge tot ce s-a creat până acum.

Proiectul de Hotărâre de Guvern prevede trecerea stațiilor zonale de Asistență Medicală Urgentă Nord, Sud și Centru și din UTA Găgăuzia, precum și substațiilor de Urgență din Chișinău sub un singur management comun. Acestea nu vor mai ține de Institutul de Medicină Urgentă, ci de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă – o nouă instituție care urmează să fie instituită de la zero. În Nota Informativă a proiectului se precizează că separarea stațiilor zonale și substațiilor din Municipiul Chișinău ar genera diferențe de calitate în prestarea serviciilor medicale, dar și o abordare neuniformă a politicilor, diferențe salariale și cheltuieli enorme pentru aparatul administrativ. Un alt motiv pentru care se propune reformarea serviciului de Urgență ar fi că Institutul de Medicină Urgentă este o instituție științifică care prestează serviciile medicale, iar sectorul spitalicesc urmează să fie, la fel, reformat, după dezvoltarea spitalelor zonale.

 Vin, se uită și pleacă. Cum sunt cheltuiți banii publici de către echipele de Urgență din Moldova. O deplasare inutilă ajunge să coste și 400 de lei 

Un alt argument este că nu se vor mai cheltui bani pentru aparatul administrativ. De cealaltă parte, directorii stațiilor zonale din teritoriu sunt revoltați că au fost puși în fața faptului împlinit și că nimeni nu le-a cerut opinia înainte de elaborarea documentului.  „Nici n-am văzut proiectul. Am aflat doar din discuții, de la Sindicate. Mă tem că se distruge tot ce am creat până acum. Nu sunt împotriva unei structuri noi, dar ar fi bine să existe un centru de coordonare, care să soluționeze toate problemele de pe loc. Este nevoie de reforme, știm cu toții asta, însă ar fi fost bine dacă discutam cu toții soluțiile și ajungeam la una, care să convină tuturor”, spune Dumitru Bzovîi, șeful stației zonale Sud.

Și angajații stației zonale Nord au aflat de la Sindicate despre existența documentului. „Noi încă n-am citit documentul, cu noi nimeni nu s-a consultat. Așteptăm să-l primim și cred că vom organiza o ședință în care să discutăm toate aspectele. Nu vă pot spune prea multe”, s-a expus și Irina Blându, șefa stației zonale Nord.

Nu am putut afla opinia conducerii Institutului de Medicină Urgentă, întrucât directorul acestuia, Gheorghe Ciobanu, se află în arest. Între timp, specialiștii din sistem se arată dezamăgiți și cred că Ministerul Sănătății a început iar cu stângul.

 

Nu am putut afla opinia conducerii Institutului de Medicină Urgentă, întrucât directorul acestuia, Gheorghe Ciobanu, se află în arest. Între timp, specialiștii din sistem se arată dezamăgiți și cred că Ministerul Sănătății a început iar cu stângul.

 

 Lipsă de ambulanțe și echipe specializate la stațiile zonale de urgență. Medicii generalişti sau felcerii intervin chiar și în cazurile bolnavilor cu probleme psihice 

 

„S-a argumentat științific, financiar și practic regionalizarea Serviciului de Urgență o dată cu apariția Hotărârii de Guvern nr.891 din 17 iulie 2003. Și la ce ajungem astăzi? Va intra în vigoare, cu aprobarea tăcută a Ministerului Sănătății și a Sindicatelor, o Hotărâre a Guvernului prin care se abrogă Hotărârea din 2003 și ne întoarcem la situația din 1995. Deci facem doi pași înapoi. Guvernul impune instituirea Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească pentru a economisi bani, dar în realitate se creează încă o instituție și asta sub pretextul dirijării și coordonării  activității Serviciului de AMU Prespitalicesc de Institutul de Medicină Urgentă și racordarea la cerințele europene”, este de părere Larisa Rezneac, profesor universitar la Catedra Urgențe Medicale din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.

 

Vicepreședintele Sindicatului „Sănătatea” Mihail Dudca a declarat pentru Sănătate INFO că sindicatul a avizat negativ proiectul, motivând că Ministerul Sănătății trebuie să înfăptuiască orice reformă pe cale legislativă și să meargă cu proiectul în Parlament.

 

Serviciul de Asistență Medicală Urgentă din Moldova este constituit din cinci stații zonale, 42 de substații și puncte de asistență medicală urgentă.

 

 

 

 █ Articole relaționate:

 

 Medicii de la Punctul de Urgență Buiucani au sediul într-o piscină nefuncțională, fără apă și căldură 

 

Replica Miinisterului Sănătății: Statul nu are 2,6 miliarde de lei pentru reabilitarea serviciului de Urgență