Autor: Sorina Bujarov
Lipsa de bani nu înseamnă întotdeauna și lipsă de performanță, lucru care îl demonstrează și cercetătorii din domeniul sănătății din Moldova. Aproape în fiecare an aceștia se întorc cu diplome, medalii și mențiuni de la concursuri internaționale. Mai mult, aceștia colaborează cu laboratoare performante din diferite țări, unde contribuie la elaborarea medicamentelor, în special a vaccinurilor. Mărturisesc că nu salariul este factorul motivațional, ci dorința de a progresa în rând cu alte state.
Vorbim despre savanții Centrului Național de Sănătate Publică din Moldova. Sunt 105 la număr, dintre care 57 cercetători ştiinţifici, inclusiv nouă doctori habilitați în medicină și doctori în medicină biologică. Muncesc pe un salariu mizer, în comparație cu lefurile pe care le primesc colegii lor din alte țări. Asta însă nu îi împiedică să se facă remarcați la concursurile internaționale. De exemplu, la începutul acestui an aceștia s-au întors de la un concurs din România cu medalii de aur și zeci de diplome. Dintre țări precum, Polonia, Cehia, România, Republica Moldova a luat cele mai multe premii la acest eveniment. În mare parte, inovațiile prezentate de specialiștii noștri sunt axate pe îmbunătățirea tratamentului sau a diagnosticului gripei și a hepatitelor.
„Am câștigat şase medalii de aur, diplome de excelență și diplome de apreciere. De asemenea am luat premiul de excelenţă al Institutului Naţional de Inventică, Iaşi și două medalii oferite de același institut, dar și alte premii importante. În fiecare an aproape suntem premiați la astfel de concursuri. Acest lucru este posibil datorită investițiilor proprii. Stabilim relații de prietenie cu colegi din străinătate care ne ajută și ei cu ce pot”, a afirmat Constatin Spînu, vicedirector cercetare şi inovare la CNSP.
Investițiile făcute în acest domeniu nicidecum nu se echivalează cu performanțele cu care cercetătorii moldoveni reușesc să se facă remarcați la concursurile internaționale. Anul trecut, de exemplu, instituția a primit un buget de peste șase milioane de lei pentru proiecte științifice. Suma este mai mare cu peste 800 de mii de lei față de anul precedent, când s-a acordat 5,2 milioane de lei. Savanții moldoveni spun totuși că nu sunt bani suficienți pentru a realiza cercetări la nivelul celor realizate în țările dezvoltate.
„96-98% din această sumă merge pentru salarizarea savanților, iar din restul se procură reagenții și consumabilele necesare. De fapt, sectorul științific cheltuiește mult mai mult pentru realizarea studiilor, decât suma oferită de stat. Ne salvează faptul că activăm în colaborare cu celelalte direcții ale Centrului. Adică noi nu plătim pentru energie, putem folosi utilajul celorlalte direcții din cadrul instituției, fără să achităm pentru acestea”, a precizat vizibil indignat profesorul Spînu.
De fapt, locul unde savanții își realizează cercetările a fost deschis tot datorită investițiilor din afară. Centrul Național de Gripă, care are cel mai performant laborator din țară, a fost deschis datorită investițiilor Băncii Mondiale. „S-au investit 2 milioane de dolari. În 2013 centrul a fost acreditat de Organizația Mondială a Sănătăți (OMS). Aici cercetăm circulațiile de viruși gripali de pe teritoriul țării, dar și analizăm probele umane, care confirmă diagnosticul de gripă”, ne-a explicat Petru Scoferța, unul dintre cercetători, în vârstă de 75.
Mic de statură, cu părul și mustața însurită de timp, Petru Scoferța este unul dintre cei mai în vârstă savanți moldoveni care încă este devotat științei. S-a dedicat muncii mai bine de 40 de ani, timp în care nu a agonisit bani și avere, ci medalii, diplome și publicații științifice. Acesta s-a oferit să ne facă o excursie prin laboratorul Centrului de Gripă. Săli albe, prin care „bântuie” oameni în alb – cercetători, laboranți și asistente medicale. Halatul alb este echipament obligatoriu și pentru vizitatori, la fel cum sunt bahilele și mănușile, în cazul în care specialiștii se oferă chiar să explice cum, la modul practic, se analizează probele umane pentru depistarea virusurilor.
„Analizăm probele după metodele clasică și moleculară. Probele umane sunt examinate după metoda clasică, ceea ce ne permite să stabilim diagnosticul mai repede, în 4-6 ore. Pentru o examinare mai detaliată a virusului utilizăm metoda clasică”, ne-a explicat în termeni mai simpli Petru Scoferța, în timp ce lua una dintre probele care urmau să fie examinate de specialiști. Savantul a mai precizat că anual aici sunt examinate peste 500 de probe. Pe lângă aceasta, specialiștii colectează tulpini de virusuri, le examinează pentru a vedea modificările, iar rezultatele sunt trimise la Londra, unde, în baza cercetărilor se stabilește noua componență a vaccinului anti-gripal. „Astfel luăm și noi parte la elaborarea vaccinului antigripal”, a subliniat Scoferța.
În Centrul de Gripă lucrează aproximativ 10 specialiști. Pentru că mulți dintre ei petrec mai mult timp aici decât acasă, în laborator curățenia e la cel mai înalt nivel. Cutiile cu mănuși, ustensilele, reactivii, toate sunt puse la locul lor, aranjate frumos pe policioare. „Pentru că suntem mulți și lucrăm cu aceleași ustensile, fiecare trebuie să găsească în orice moment ceea de ce are nevoie. Ne bucurăm că nu ducem lipsă de ustensile aici. În anii trecuți altfel se lucra”, subliniază Scoferța.
Savanții mai au la dispoziție și alte laboratoare, acestea însă nu sunt la fel de performante. Cu toate acestea, specialiștii reușesc să facă și aici performanțe. „Pe lângă metodele noi de vaccinare contra gripei am descoperit și metode noi de tratament a hepatitei virale B cronice la copii, noi metode de testare a sângelui donat la markerii hepatitei virale B, o nouă metodă de tratament a infecţiei cu virusul herpes simplex și de tratament a meningitei enterovirale la copii. Acestea sunt ultimele performanțe”, a precizat Constantim Spînu, în timp ce ne arăta teancul de diplome, medalii și premii speciale pe care le are aranjate pe policioare în cabinetul său.
Își doresc însă mult mai mult decât ceea ce reușesc să obțină cu finanțare de câteva milione de lei anual. Profesorul are și o soluție în acest sens. „Când Roosvelt s-a îmbolnăvit de poliomielită a solicitat cetățenilor să doneze fiecare câte un dolar pentru a finanța dezvoltarea vaccinului anti-polieomielitic. Și ce credeți, o mulțime de americani au trimis scrisori în care au donat câte un dolar. Astfel s-a reușit crearea vaccinului. Dacă și la noi oamenii ar înțelege necesitatea investițiilor în știință, am avea o altă situație”, a subliniat vicedirectorul pe cercetare şi inovare de la CNSP.
În ultimii patru ani, oamenii de știință de la direcția Cercetare și Inovare din cadrul CNSP a realizat studii în cadrul a 14 proiecte, inclusiv nouă teme ştiinţifice aplicative instituţionale, două proiecte în cadrul Programelor de stat şi trei proiecte pentru tinerii cercetători.
█ Articole relaționate: