Autor: Irina Papuc
Deși anual bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină este în creștere, situația în sistemul medical stă tot mai prost la anumite capitole. Deputații au discutat astăzi în Parlament despre faptul că există tendințe care generează îngrijorare – spitale cu datorii tot mai mari, lipsă de transparență în alegerea unor proiecte pentru care se alocă bani și acces limitat la medicamente compensate.
Spitalele înregistrează la sfârșit de an datorii creditoare tot mai mari, proiectele depuse de instituții pentru investiții se aleg în mod netransparent, oamenii nu au acces la medicamente compensate, iar salariul directorilor de spitale devine mult mai mare în raport cu cel al doctorilor. Acestea sunt printre cele mai grave probleme pe care le-au identificat membrii Comisiei protecție socială, sănătate și familie, în baza raportului din 2014 al CNAM despre executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală. „În iulie anul trecut a fost modificată legislația, prin care a fost diminuată suma transferurilor din partea statutului pentru categoriile asigurate de Guvern cu 70 de milioane de lei. Am atestat unele tendințe îngrijorătoare. Se atestă o discrepanță tot mai mare dintre salariile managerilor de spitale și salariile doctorilor, spitalele înregistrează datorii tot mai mari, iar oamenii nu au acces la asistență medicală de calitate și la medicamente compensate”, a spus Oxana Domenti, șefa Comisiei de profil din Parlament. De altfel, Comisia a propus ca raportul să fie aprobat numai dacă documentul va fi însoțit de câteva recomandări de bază:
- Să nu fie admisă diminuarea pe parcursul anului prin modificări la lege contribuția statului pentru Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală
- Selectarea proiectelor instituțiilor medicale depuse pentru dezvoltare, din fondul existent pentru acest scop la CNAM, să fie alese în mod transparent
- Să fie monitorizate cu atenție spitalele care au datorii mari
- Să fie extinsă lista medicamentelor compensate
- Să fie monitorizată calitatea asistenței medicale și monitorizată respectarea drepturilor persoanelor asigurate.
În aceeași ședință, Diana Grosu-Axenti, vicedirector la CNAM, a declarat că deși fondurile CNAM sunt în creștere, raportate la PIB, se atestă o descreștere, de la 4,8 în anii trecuți la 4,6 din Produsul Intern Brut, în timp ce statele lumii acordă pentru sănătate cel puțin 7,3 din PIB.
Amintim că în luna iulie anul trecut Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, prin care și două care prevedeau micșorarea fondurilor CNAM cu 70 de milioane de lei, fără să fie explicată necesitatea acestui lucru. În consecință deficitul CNAM a atins 250 de milioane de lei. La câteva luni de activitate, spitalele au început să înregistreze datorii, iar scandalul legat de lipsa medicamentelor poate cumva fi explicat de diminuările de fonduri, care afectează și transferurile către spitale.
Deși s-a tot vorbit despre o lipsă acută de resurse și despre salarii mizere, statistica de anul trecut arată că salariile managerilor de spital au crescut foarte mult în raport cu cel al medicilor – 18 la sută în comparație cu 8 la sută, în cazul doctorilor simpli.
█ Articole relaționate:
Default sau nu în medicină? Cum va afecta criza sistemul de sănătate