Autor: Sorina Bujarov
Vara este anotimpul intoxicațiilor alimentare. În această perioadă în spitale, în special cele pentru copii, sunt internați zilnic între trei și 15 pacienți cu toxinfecții. Acestea sunt cauzate nu doar de alimentele alterate, dar și de fructe și legume care conțin prea mulți nitrați și pesticide. Din păcate, aceste cazuri nu sunt raportate corect și nici investigate corespunzător, spun specialiștii în sănătate publică, care afirmă că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) s-ar face vinovată de faptul că pe piața din Moldova ajung produse care pot îmbolnăvi consumatorii.
În ultima săptămână în Moldova s-au înregistrat peste 1.100 de cazuri de boli diareice acute, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică. Ultimul caz de intoxicație în masă a avut loc săptămâna trecută la Glodeni, când au fost afectate 41 de persoane. Mai mult, în șase raioane ale țării a fost instalată alertă, din cauza numărului ridicat de bolnavi cu BDA. Se îmbolnăvesc de la mic la mare. La Spitalul Clinic Republican „Toma Ciorbă”, de exemplu, ajung lunar aproximativ 40 de persoane cu intoxicații alimentare, iar la Spitalul pentru Copii „Valentin Ignatenco” numărul pacienților ajunge la15 în fiecare zi.
„Majoritatea maturilor se intoxifică cu produse alterate sau păstrate necorespunzător. Poate gustul și mirosul nu dau de bănuit, dar aceste alimente pot conține unele bacterii periculoase. Pacienții prezintă febră, frisoane, vomă, dureri abdominale. Majoritatea se adresează timpuriu, însă sunt din aceia care așteaptă ca simptomele să treacă de la sine”, a precizat pentru Sănătate INFO, Victor Diatișen, directorul Spitalului Toma Ciorbă.
”Pe timpul verii înregistrăm zilnic între două și 14 cazuri de intoxicații. La noi însă ajung o mică parte din astfel de pacienți, majoritatea fiind internați la spitalele cu profil contagios”, a precizat Vitalie Mihalcean, vicedirectorul Spitalului pentru copii „Valentin Ignatenco”.
Intoxicațiile cu nitrați și fertilizanți nu sunt raportate oficial
Potrivit specialiștilor în sănătate publică, în 60 la sută dintre aceste îmbolnăviri nu se cunoaște motivul care a generat infecția. Unii specialiști presupun că o parte din aceste cazuri ar putea fi provocate de substanțele chimice din legumele și fructele care conțin prea mulți nitrați și fertilizanți. În Moldova însă astfel de cazuri nu se raportează oficial. Abia recent CNSP a elaborat un registru al intoxicațiilor neprofesionale de etiologie chimică, în care intră și toxinfecțiile generate de chimicalele din cruditățile consumate de moldoveni.
„În acest registru, în care noi abia începem să introducem date, nu s-au înregistrat cazuri de acest gen. Au fost doar unele cazuri când nitrații și fertilizanții au provocat, din câte ne-au comunicat cei de la secția toxicologie de la spitalul „Sfânta Treime” și cei la Institutul Mamei și Copilului. Aceste substanțe pot provoca alergii alimentare, disfuncții ale tractului digestiv, dar oamenii nu se adresează de fiecare dată la medic. Nimeni nu exclude că sunt cazuri de intoxicații cauzate de pepene roșu, galben sau alte fructe de vară, dar ele nu se raportează”, a precizat pentru Sănătate INFO Iurie Pînzaru, șeful Centrului Siguranța Chimică și Toxicologie din cadru CNSP.
Fructe și legume certificate de ANSA, cu nitrați peste limita admisă
Specialistul mai spune că responsabilii de la ANSA sunt cei care ar trebui să monitorizeze ca pe piața din Moldova să nu ajungă produse cu concentrații mari de nitrați și fertilizanți. Instituția însă se pare că nu își face treaba cum se cuvine. Asta pentru că, spun cei de la Sănătate Publică, în urma unor controale efectuate de ei s-a depistat că produsele care dețin certificat de inofensivitate emise de ANSA au o concentrație de pesticide de câteva ori mai mare decât limita permisă. „Acum o lună jumătate am efectuat controale la piața centrală din Chișinău, dar și din mai multe raione din țară. Am analizat anume produsele care conțin certificat de inofensivitate de la ANSA și absolut toate aveau o concentrație de câteva ori mai mare decât limita permisă. I-am informat pe cei de la Agenție, dar nici o reacție. Și nu este pentru prima dată”, susține Pînzaru.
Acest lucru se întâmplă, explică șeful Centrului Siguranța Chimică și Toxicologie din cadru CNSP, pentru că ANSA nu are laboratoare performante pentru a efectua investigații de laborator. Acest lucru însă este infirmat de responsabilii ANSA.
ANSA vs CNSP
„Produsele importate sunt verificate și la vamă, dar și după ce ajung în țară. Controlul primar se face la frontieră - un control vizual de către inspectorul de frontieră. După aceasta se face un control secundar la punctele interne, de specialiștii noștri din teritoriu. Se iau probe din produse și se investighează la laboratoarele Ministerului Agriculturii sau la laboratoaele centrelor de sănătate publică. Investigăm reziduurile substanțelor de uz fitosanitar și a riscului”, a afirmat pentru Sănătate INFO Alexandru Ciobanu, vicedirector ANSA. Acesta a mai precizat că aproape toți agenții economici care comercializează produse alimentare, printre care fructe și legume, trec această procedură. Responsabilul însă nu a putut explica de ce unele produsele certificate de ANSA și verificate de CNSP conțin nitrați și fertilizanți de câteva ori mai mari decât nivelul maxim admis.
„Cei de la Sănătate Publică fac verificările cu nitratomer, un aparat micuț, care nu indică nimic precis”, a argumentat acesta, pe când Pînzaru afirmă că ANSA, de fapt, nu face investigații performante în laboratoare specializate.
„Am putea colabora, dar ei nu sunt deschiși pentru aceasta. Noi avem laboratoare performante, ei ar putea beneficia, învăța de la noi”, afirmă de cealaltă parte Iurie Pînzaru.
Cum prelucrăm fructele și legumele pentru a scăpa de nitrați și fertilizanți
Este demonstrat că spălarea sub jet de apă, îndeosebi cu apă fierbinte, a fructelor şi legumelor, permite eliminarea rămăşiţelor de sol, de praf, dar și de reziduurile de nitrați. Primul pas pentru a elimina reziduurile de pesticide este ca fructele şi legumele să fie spălate cu apă potabilă. Dacă folosim apă uşor sărată putem asigura eliminarea majorităţii reziduurilor de pesticide, spun specialiștii în sănătate publică. La o simplă spălare cu apă rece se elimină circa 75-80% din reziduurile de pesticide prezente pe coaja lor.
Strugurii, merele, prunele, piersicele, perele, castraveţii, roşiile, ardeii graşi se recomandă să fie spălate de două sau trei ori înainte de a fi consumate. La fel, salata trebuie ţinută câteva minute în apă, iar mai apoi să fie spălată bine. Pentru eliminarea resturilor de pesticide de pe fructe şi legume este binevenită şi înmuierea lor în apă fierbinte sau să fie expuse la vapori.
Bicarbonatul de sodiu este foarte util pentru a îndepărta tot felul de reziduuri de pe fructe şi legume. Pentru cele de dimensiuni mai mari, cum ar fi merele, vinetele, ardeii şi perele, puteţi folosi un amestec cremos de apă cu bicarbonat de sodiu, frecându-le cu ajutorul unei perii, burete sau cârpe. Pentru obţinerea acestui amestec e suficient să dizolvaţi o lingură de bicarbonat de sodiu întro linguriţă de apă. Fructele mici, cum ar fi căpşunele, murele sau bobiţele de struguri le scufundaţi într-un castron cu apă şi bicarbonat de sodiu – o lingură la un litru de apă. Se lasă în soluţie timp de 15 minute. Clătiţi întotdeauna bine fructele şi legumele, dacă este necesar, chiar periaţi-le, iar în cele din urmă, le ştergeţi cu un prosop uscat şi curat.
Unii medici recomandă spălarea fructelor şi legumelor întro soluţie din apă şi oţet. Turnaţi într-un castron o ceaşcă de oţet şi două de apă, după care scufundaţi fructele şi legumele în această soluţie timp de 15-30 de minute. Frecaţi-le bine cu o perie sau burete pentru a îndepărta murdăria, apoi clătiţi-le bine, timp de 15-30 de secunde sub un jet de apă rece.
█ Articole relaționate:
Ardeii, strugurii și vinetele, cele mai contaminate produse alimentare din Moldova
12 persoane din Orhei s-au intoxicat la o nuntă, organizată într-o școală