Autor: Irina Papuc
Paradoxuri de Moldova. Un spital a cumpărat, cu acordul autorităților în achiziții publice, un dispozitiv medical foarte costisitor, cu încălcarea normelor legale și care nici măcar nu poate fi folosit pentru pacienți. De ce? Foarte simplu – pentru că statul a dat bani pentru procurarea lui, însă pentru investigații și consumabile așa și nu s-au mai găsit bani. Mai mult, prin încălcarea prevederilor contractuale, dispozitivul a fost mutat „cu titlu gratuit” dintr-un spital în altul.
În octombrie 2014, Spitalul Clinic Republican a fost ales câștigător al unui proiect de investiții în valoare de peste 7,6 milioane de lei, bani care urmau să fie plătiți de CNAM. Proiectul consta în crearea unui departament pentru aritmiile cardiace. Conform datelor Curții de Conturi, spitalul a mai depus un proiect asemănător, adică exact cu același scop, și în 2013, pentru care a primit 8,7 milioane de lei. Totuși, valoarea totală nu a fost achitată, pentru acest proiect de investiții CNAM alocând Spitalului Clinic Republican 10,5 milioane de lei.
Jumătate de milion de euro
Din acești bani urma să fie amenajată o încăpere și să fie procurat un echipament de electrofiziologie pentru moldovenii cu probleme de inimă. Raportorii Curții de Conturi precizează însă că licitațiile organizate s-au petrecut cu mari abateri.
„La data de 30 decembrie, 2013, grupul de lucru al Spitalului Clinic Republican a inițiat achiziția sistemului de electrofiziologie, iar la 23 ianuarie 2014 a fost desemnat câștigător unicul ofertant, un operator economic nerezident, în valoare de 498 de mii de euro, în timp ce documentele de licitația au fost procurate de către cinci agenți economici”, se arată în raport.
„Contrar Legii privind achizițiile publice din 2007, grupul de lucru a desemnat câștigător unicul ofertant, neasigurând participarea pe scară largă a operatorilor economici, în scopul dezvoltării concurenții loiale și fără să dispună de mijloace financiare suficiente”, mai adaugă raportorii, care precizează că în aceste condiții Agenția de Achiziții Publice trebuia să anuleze licitația, ceea ce însă nu a fost făcut.
Astfel, pe 27 ianuarie, Spitalul Clinic Republican a încheiat cu firma câștigătoare – SC Sante International SA – un contract în valoare de 9 milioane de lei, adică jumătate de milion de euro, la cursul valutar de atunci. Mai mult, conform contractului, spitalul s-a angajat să suporte cheltuieli suplimentare de livrare, taxe de import, de transport și diferențe ale cursului valutar. Pentru acestea s-au mai adăugat încă 1,8 milioane de lei.
Deși s-a angajat să cheltuie mai mulți bani decât avea, administrația spitalului decide peste trei luni să dea „cu titlu gratuit” echipamentul care a costat o avere Institutului de Cardiologie. Acolo, aparatajul a fost pus în funcțiune abia la sfârșitul anului trecut, în luna decembrie.
Patru investigații în trei luni
Și aici administrația Spitalului Clinic Republican a încălcat prevederile contractului încheiat cu CNAM. Punctul 26, litera i) prevede că spitalul care a beneficiat de finanțare nu are voie să admită modificări a proiectului pentru o perioadă de cinci ani, inclusiv să nu schimbe natura proprietății și locația dispozitivului.
Cel mai grav însă este că aparatul pare să fie inutil pentru pacienți. Nu că n-ar exista bolnavi pentru care acesta să fie necesar, ci pentru că investigațiile și consumabilele sunt foarte scumpe.
„Conform informațiilor prezentate, în perioada ianuarie – martie, au fost efectuate doar patru studii electrofiziologice, deoarece instituția nu dispune de consumabile necesare, care sunt foarte costisitoare – 53,000 de lei pentru o investigație și 43.000 de lei pentru consumabile”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Se pare că instituția nici nu avea pe ce să cumpere aceste consumabile și asta deoarece, culmea, CNAM nu contractează astfel de servicii medicale. Acestea lipsesc din Normele metodologice de aplicare a Programului Unic de asigurare obligatorie a asistenței medicale, atât din 2014, cât și pentru 2015. În aceste condiții, nici moldovenii care au poliță nu pot beneficia de investigații gratuite, iar spitalul pur și simplu ar ieși în pierdere, întrucât costul mediu al unui caz tratat plătit de CNAM este de 3.000 de lei.
„Noi perspective”...
Responsabilii de la Institutul de Cardiologie nu au răspuns la apelurile noastre. Amintim că anterior, fostul viceministru al Sănătății, Andrei Uncuța, preciza că instituțiile republicane nu au bani pentru investigații costisitoare, iar problema urma să fie soluționată, dădea asigurări acesta. Chiar și așa, în plină criză Ministerul Sănătății anunța printr-un comunicat oficial că sistemul de sănătate din țara noastră ajunge la un alt nivel, datorită tehnologiilor scumpe care sunt implementate. Autoritatea se referea exact la acest echipament, despre care se spunea că este „ unul dintre obiectivele specifice ale Programului Național de prevenire și control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020” și că „deschide noi perspective și posibilități în acordarea asistenței înalt specializate pentru pacienții cu un anumit tip de aritmii, adică palpitații, sincope, sau stop cardiac”.
Totodată, Curtea de Conturi atrage atenția de cel puțin trei ani consecutiv că CNAM a încălcat normele legale atunci când a desemnat o comisie mixtă care să analizeze și să desemneze câștigătoare proiectele de investiție depuse de către spitale. Șeful acestei comisii este nimeni altul decât ministrul Sănătății, iar membrii – responsabili de la Ministerul Sănătății și CNAM, ceea ce generează conflict de interese și lipsă de imparțialitate.
Amintim că în ultimii ani CNAM a aprobat proiecte de investiții în cazul spitalelor republicane în valoare de 45 de milioane de lei, valoarea medie a unui contract fiind de 3,5 milioane. Deși se cheltuie bani enormi, nimeni într-un final nu verifică dacă banii sunt sau nu valorificați, asta pe lângă lipsa de transparență cu care sunt alocați.
Numai anul trecut au fost cheltuiți defectuos peste 70 de milioane de lei din totalul de 94 de milioane, pe care CNAM i-a alocat pentru proiecte de dezvoltare. Cu alte cuvinte, 90 la sută din bani, sau peste 3,5 milioane de euro, au fost cheltuiți cu abateri, nereguli și în ultimă instanță - fără eficiență.
Articole relaționate:
Este la pământ sau nu sistemul de asigurări medicale din Moldova
Default sau nu în medicină? Cum va afecta criza sistemul de sănătate