Autor: Irina Papuc

În ultimii doi ani în sănătate s-au investit incorect și chiar cu abateri legale peste 200 de milioane de lei. Aici vorbim despre proiecte de investiții în special în spitale, dar și în echipamente care stau și se prăfuiesc. Însă așa cum nimeni nu este asigurat în fața dezastrelor, ne putem pomeni oricând cu un număr record de răniți grav care vor avea nevoie de ajutor. Cum va răspunde sistemul? Nicicum. Și asta pentru că avem puțină tehnică necesară, puțini doctori și puține condiții. Similitudinile sunt izbitoare cu cele din România – numai omenia doctorilor care se vor încăpățâna să salveze vieți cu mâinile goale este singurul lucru de care putem fi siguri.

Incendiul de la clubul Colectiv din România, în urma să căruia au decedat 50 de persoane, iar alte zeci se află în stare critică și gravă, ne face să ne gândim încă o dată cum ne-am descurca noi, luați pe nepregătite de o tragedie de o astfel de anvergură. La o analiză chiar și superficială, vedem că lucrurile stau inacceptabil de prost.

În Moldova, pacienții cu arsuri pot fi îngrijiți fie la Spitalul de Traumatologie și Ortopedie, unde există un centru de leziuni termice și la Spitalul de copii „Emilian Coțaga”, care se află acum în componența Institutului Mamei și Copilului. Doctorii își amintesc incendiul de la Jumbo din 2008, când 11 persoane au fost rănite. Opt dintre acestea au ajuns la Centrul de Leziuni Termice.

„Noi atunci ne-am blocat. La opt persoane! Nu știu ce-am fi făcut dacă ar fi 30 sau 50”, recunoaște șeful centrului Octavian Cirimpei. Medicul spune că el și colegii lui sunt nevoiți să lucreze practic cu mâinile goale. Și asta pentru că tehnica, cea puțină care mai este, e extrem de veche. La toate se adaugă finanțarea foarte proastă.

„La noi muncesc șapte doctori combustiologi. Sunt foarte bine pregătiți, dar totul se datorează lor, căci frac stagii de practică peste hotare, din banii de buzunar. Avem probleme însă la dotarea cu echipamente. Centrul dispune acum de un singur aparat de respirație dirijată, pe când în România câteva zeci de persoane fusese intubate imediat cum au fost duse la spital. Noi nu avem un aparat roentgen performant, cel existent acum are peste 40 de ania. Nu avem aparat de gazometrie sanguină, o procedură care de asemenea este foarte necesară pentru a stabili conduita de tratament”, mai spune Cirimpei.

Lista „nu avem” - extrem de lungă

Capitolul „nu avem” este extrem de mare – nu avem laboratoare pentru detectarea substanțelor chimice din sânge, pentru că pacienții pot suporta și intoxicații, în afară de arsuri. Nu avem paturi pentru pacienții cu arsuri grave pe suprafețe mari ale corpului. În Moldova există unul singur și acela dintr-o donație. Un astfel de pat poate să coste aproximativ 30.000 de euro. El este conceput pentru a asigura un proces de fluidizare foarte necesar în cazul rănilor mari de la suprafața pielii, care nu trebuie să aibă contact cu alte suprafețe pentru a evita infecțiile și crearea unor răni mai profunde. Ce nu mai avem? Nu avem rezerve de piele și multe altele.

Și la Spitalul „Emilian Cogața” activează în total șapte doctori combustiologi, fiind disponibile 30 de paturi pentru copiii până la 18 ani. Doctorii lucrează în ture – patru ziua, restul în turele de noapte. Există specialiști și pentru Serviciul Aviasan, astfel că pacienții cu arsuri adânci și pe suprafețe mari sunt aduși de urgență la spital.

„Există șase paturi disponibile în secția de anestezie și terapie intensivă. Aici lucrează câte cinci medici anesteziologi. Sunt foarte bine pregătiți, în special ce ține de specificul bolnavilor cu arsuri. Cu componentele sangvine nu avem probleme. Acestea sunt asigurate în volum deplin atunci când este nevoie”, explică Igor Calmațui, doctor combustiolog. După ce sunt readuși într-o stare stabilă, micii pacienți trec un curs de tratament medicamentos, apoi este nevoie de transplantare și o lungă perioadă de reabilitare, care poate dura până la un an.

Medicul spune că secția este dotată cu aparataj necesar. Ceea ce nu există în Moldova, însă nici în România, sunt saloanele aseptice. Totuși, în timp ce în România acesta este un subiect de dispută, la Chișinău doctorii spun că se descurcă și în lipsa lor.

„În spitalele din Republica Moldova nu există medicii abacteriene, cu excepția unei săli din blocul chirurgical nou de la Spitalul Clinic Republican. Noi avem paturi simple, așa-zisele paturi grelate. Dar mortalitatea generată de septicemii este zero, așa că vă puteți da seama că nu ne complică situația foarte mult”.

Rezerve mici de piele

Așadar doctori avem, cu ce să lucreze ei însă este o mare problemă. Neajunsurile nu se opresc aici. Și la Banca de Țesuturi Umane se așteaptă zile mai bune. Aici, finanțările s-au oprit la salarizarea lucrătorilor și la cheltuielile suportate pentru păstrarea grefelor. Pentru tehnică însă – niciun leu în ultimii ani. Șeful Băncii de Țesuturi, Viorel Nacu, spune că acum există rezerve de piele pentru maxim doi pacienți. Mai mult însă nici nu există posibilitatea să fie păstrat, deoarece în Moldova lipsesc utilaje care ar permite păstrarea acesteia timp de cinci ani.

„Noi păstrăm grefele cutanate într-un mix de soluții care ne permit să le menținem timp de un an. În azot lichid însă s-ar menține cinci. Tehnica care ar permite această prelucrare nu este foarte scumpă, ajunge aproape la 5.000 de euro. Acum însă noi suntem finanțați strict pentru cheltuielile pe care le suportăm, de aceea nu ne permitem să procurăm utilaje”, spune Nacu.

În aceste condiții Banca nu-și poate face rezerve mai mari de piele. Iar doctorii speră că finanțarea adecvată va ajunge într-un final și la ei. Experiența a arătat că de un centru dotat încă va mai fi nevoie.

„Aproximativ o dată la cinci ani au loc cazuri de arsuri grave în număr mai mare. Este o dinamică întâlnită din experiența noastră. Vrem să fim optimiști, că vom avea nu doar specialiști, dar și tehnică medicală care să ne ajute să ne facem datoria”, a mai adăugat șeful Centrului de Leziuni Termice, unicul centru, de altfel, din întreaga țară.  

Anul trecut au fost efectuate 24 de transplanturi de piele, cu o suprafață de 8,7 metri, iar pe parcursul acestui an s-au efectuat 11 transplanturi, cu o suprafață de 4,8 metri.

 

 Articole relaționate:

Condamnați la moarte din cauza condițiilor din spitale. Medicii români dezvăluie de ce o parte din pacienții arși nu au putut fi salvați

Diferențele sistemelor de sănătate din Moldova și Cehia povestite de Sergiu Leahomschi, obstetrician-ginecolog la Praga. „Aici medicii și profesorii universitari sunt cele mai respectate profesii” 

Cunoscut drept belgian, dar cu rădăcini moldovenești. Neurochirurgul care a înființat un departament de neurochirurgie la Bruxelles și a obținut premii în toată lumea a revenit în Moldova