Autor: Irina Papuc
În timp ce Ministerul Sănătății anunță datorii de jumătate de miliard de lei către CNAM și peste 600 de miloane de lei, datorii istorice ale spitalelor, oamenii care ajung în spitale sunt obligați de lipsuri să-și cumpere singuri de tot ce au nevoie. În această situație, se pare că CNAM și-a asigurat bine spatele - printr-o normă obligatorie, dar lipsită de legalitate, CNAM anunță că dacă prevederile contractelor cu spitalele sunt încălcate, o comisie formată din responsabili de la CNAM și Ministerul Sănătății, membri aleși pe principiu de paritate, vor emite decizii definitive și obligatorii. Altfel spus dacă spitalelor li se încalcă anumite drepturi - primesc bani mai puțini, nu la timp sau chiar deloc – tot CNAM își asumă rolul de judecător. De altfel, directorii de spitale se tem să meargă în instanță și acceptă condițiile. Într-un final, pacienții sunt cei care au de suferit.
Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută că datoriile Ministerului Finanțelor către CNAM sunt de 516 milioane de lei. În consecință multe instituții medicale nu mai aveau bani pentru internări. Pentru a susține spitalele pe linia de plutire CNAM a alocat surse din fondul de rezervă, dar acest lucru nu salvează situația. La rândul lor spitalele au datorii istorice de peste jumătate de miliard de lei, în special pentru medicamente. În aceste condiții, oamenii care ajung în spitale au ghinionul să plătească totul – de la medicamente, până la consumabile. Cine le apără drepturile? Nimeni.
Problema este că nici administrațiile spitalelor nu sunt deranjate de faptul că CNAM nu-și respectă obligațiunile contractuale, deși acest lucru dă peste cap internări, scheme de tratamente, etc. Această „apatie” ar putea fi explicată prin faptul că CNAM și-a asigurat dreptul de a soluția extrajudiciar orice situație care ar putea duce la un litigiu, iar deciziile sunt „obligatorii și definitive”. Acest lucru este prevăzut în Normele metodologice de aplicare a programului unic al asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Articolul 185 prevede că „litigiile care nu pot fi soluţionate în cadrul negocierilor sunt examinate în şedinţele comisiei de mediere constituite pe bază de paritate din reprezentanţii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi Ministerul Sănătăţii. Deciziile sunt definitive şi obligatorii pentru părţile contractante”, adică pentru spitale.
█ Cum cheltuie CNAM banii pe timp de criză - mașini și reparații de milioane
Juriștii spun că deciziile acestei comisii ar trebui să fie nule, întrucât dreptul la justiție este unul asigurat în Republica Moldova de către numeroase acte legislative, care permit acționarea în instanță și chiar solicitarea prejudiciilor.
„Deciziile acestei comisii pot fi obligatorii doar până la momentul când nu sunt atacate în instanță. Iar părțile contractului pot face acest lucru în baza Legii contenciosului administrativ. În funcție de problemă, juriștii spitalelor pot analiza chiar și posibilitatea solicitării încasării prejudiciilor, deoarece este vorba despre banii alocați pentru servicii de sănătate, iar instituțiile pot ajunge în incapacitatea de a presta aceste servicii”, spune Violeta Gașițoi, avocat.
Chiar și așa, directorii de spitale dau din umeri când sunt întrebați dacă ar merge să-și apere drepturile în judecată.
„Știți, noi n-avem probleme cu banii. CNAM își respectă obligațiile de plată. Noi avem datorii curente, care se vor absorbi odată cu alocarea sumei pe care trebuie s-o mai primim până la acest sfârșit de an”, spune Silvia Bobenco, director la spitalul raional din Călărași. Ea spune că ar putea acționa CNAM în judecată în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla.
„Cred că da, aș putea face acest lucru, că doar e vorba de oameni aici – de bolnavi, care au nevoie de medicamente, de doctori, care trebuie să-și primească salariile”, adaugă ea.
„Nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Eu cred că bani sunt și problema va fi rezolvată”, este de părere Anatolie Guțu, director la spitalul din Edineț. Instituția are datorii de peste 1 milion de lei la medicamente, însă spune că CNAM a achitat totul, până la ultimul bănuț.
Experții în sănătate cred că spitalele niciodată nu vor porni procese împotriva CNAM, indiferent de natura încălcărilor. Din cauza statutului lor.
„Spitalele nu sunt instituții autonome, ci publice. Noi n-am avut niciodată situația în care instituțiile publice să dea în judecată instituții ale statutului. De aceea, reticența este mare. Este bine că CNAM a pus accent pe soluționarea extrajudiciară, însă norma din Normele metodologice la care faceți referire este necompletă, din cauza unei erori. Ar fi fost bine să se precizeze că deciziile deja acceptate pe cale extrajudiciară trebuie respectate”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS.
█ Articole relaționate: