Redactor: Natalia Nicoreanu
Sindromul Burnout se numără printre cele mai răspândite afecțiuni, de care suferă aproape jumătate din populația lumii. Potrivit specilaliștilor, sindromul Burnout, sau stresul profesional cronic, apare din cauza muncii în exces care nu aduce satisfacție personală salariaților. Deși nu este stabilit oficial, o tânără manager de audit din România ar fi decedat după ce zeci de zile a lucrat fără întrerupere.
Recent, în România a fost realizat un studiu la care au participat 100 de persoane, angajate în managementul mediu și de vârf al unor companii multinaționale. angajaţii au fost atent monitorizați, iar rezultatele cercetărilor sunt de-a dreptul impresionante - 99,9 la sută dintre cei chestionați aveau nivelul de stres mult peste cel normal, scrie DIGI 24.
Sorin Ene, psihiatru de profesie, a fost și el victimă a sindromului Burnoutacum câțiva ani, atunci când zilnic consulta zeci de pacienți.
„Eram iritabil. Nu mai aveam răbdare cu oamenii. Mă durea capul frecvent. Dormeam prost și mă trezeam dimineața la ora 7 de parcaă aș fi dormit o ora, deși dormisem 7-8 ore. Nu mă mai puteam concentra” povesteşte psihiatrul.
O platformă menită să-i ajute pe doctori să facă față stresului de la muncă, lansată în Moldova
Odată cu intrarea în era tehnologiilor informaționale, sindromul Burnout a părăsit cabinetele medicale și holurile spitalelor și s-a extins spre aproape toate categoriile profesionale.
În luna martie au fost făcute publice rezultatele unui chestionar realizat de una dintre cele mai mari companii de audit din lume. Datele arată că românii petrec la birou mai multe ore de muncă decât ceilalți europeni, ceea ce provoacă un dezechilibru între viața profesională și cea privată.
„Sunt oameni care spuncă lucrează peste 45 de ore pe săptămână sau chiar 65 de ore, ceea ce este enorm. Şi sunt într-un număr destul de mare, cam 40 la sută. Există un dezechilibru destul de mare dacă stai să te gândeşti. În astfel de cazuri ajungi să ai un număr foarte mic de ore petrecut acasă cu familia sau făcând lucrurile care-ţi plac. Şi ce faci? Tai din somn, tai din lucrurile care pe tine te-ar remonta ca individ”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane.
Cu toate că petrec mai multe ore la muncă, românii au o productivitate de șase ori mai mică față de nivelul Uniunii Europene. Orele pe care le „dăruie” angajatorului sunt unul din motivele care duc la apariția stresului cronic, iar în rezultat scade productivitatea salariatului.
„E ca o maşină pe care o forţezi, dar care nu intră în viteză, nu reuşeşti să-ţi iei avânt. E vorba de tulburări de memorie. Un creier suprasolicitat, un creier supraîncălzit nu reuşeşte să proceseze aceste date aşa cum ar trebui să o facă”, adaugăSorin Ene, psihiatru.
Românii vin cu exemple tragice la capitolul stresul și epuizarea profesională. O tânără pe nume Raluca Stroescu, care era angajata unei companii de audit, a fost găsită moartă în propria casă, înconjurată de rapoarte și dosare. Asta după ce zeci de zile a lucrat încontinuu, spun colegii.
„Moartea ei m-a intrigat foarte mult, pentru că numai eu ştiu cum am lucrat acolo şi în ce condiţii. Stăteam frecvent până la 11-12 noaptea la birou. Se întâmpla suficient de des,încât să mă deranjeze, că stăteam pana la ora 2-3 noaptea. Singura motivaţie pe care o aveam era că alte 50 de persoane, care aveau responsabilităţi cu mult mai importante, munceau cot la cot cu mine şi nu se plângeau”, spune Corina Sarcinschi, fostă colegă a Ralucăi Stroescu.
Nici până astăzi cauzele morții Ralucăi nu au fost complet elucidate, însă în mentalul colectiv a rămas drept „femeia care a murit de la prea multă muncă”.
„Acest lucru se întâmplă de obicei persoanelor foarte active profesional, deci persoanelor în plină activitate profesională, cele care încearcă să demonstreze, să se poziţioneze acolo unde îşi doresc sau şi-au imaginat că trebuie să fie, neţinând cont însă de câteva lucruri esenţiale pentru perioada de activitate profesională.Sunt corporaţiile mari în care pur şi simplu oamenii se duc pentru că asta înseamnă pentru ei stabilitate financiară şi recunoaştere”, adaugăLuiza Spiru, cercetător.
Specialiștii români susțin că școala are un rol aparte în educarea societății. De cele mai multe ori elevii sunt educați doar pentru competiție și nu pentru a se bucura de rezultatele pe care succesul le aduce în viața noastră, spune Luiza Spiru.
Stresul cronic lasă urme adânci în viața personală și cea de familie. Mai mult decât atât, cele mai importante efecte le are asupra creierului, care zilnic, are nevoie de pauză și recuperare. Un studiu realizat în Marea Britanie arată că pierderile legate de sindromul Burnout sunt de aproximativ 15 miliarde de lire sterline.
Sindromul Burnout sau stresul profesional croniceste o boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70, de către psihologul american Herbert Freudenberger.
█ Articole relaționate: