Autor: Natalia Nicoreanu
Instituțiile Medicale din Moldova cheltuie sume enorme de bani pentru utilizarea și întreținerea unor sisteme informaționale care nu-și justifică pe deplin utilitatea. Acestea sunt fragmentate, separate unul de altul și astfel nu asigură transparență în activitatea medicală și administrativă. Concluzia aparține auditorilor Curții de Conturi care a prezentat de curând un raport privind modul în care au fost cheltuiți banii publici de către trei spitale republicane.
Controalele au fost făcute anul trecut, iar inspectorii au verificat spitalele republicane care cheltuie grosul banilor alocați de Compania Națională de Asigurări Medicale din Fondul de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală. Este vorba de Spitalul Clinic Republican, Institutul de Medicină Urgentă și Institutul Mamei și Copilului. Luate la un loc, instituțiile au fost contractate anul trecut de către CNAM cu 580 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 47% din mijloacele financiare oferite pentru toate instituțiile medicale republicane din țară.
Inspectorii au constatat că deși cele trei spitale de nivel terțiar cheltuiesc bani enormi pentru utilizarea unor softuri menite să le ușureze activitatea, eficiența acestora e doar pe jumătate. Controlorii au constatat că, de exemplu, softurile verificate nu fac conexiunea între secții, farmacia spitalului și contabilitate. În consecință, se fac stocuri exagerate de medicamente și există riscul comiterii fraudelor financiare sau acumulării unor datorii.
Auditorii spun că problema ar putea fi evitată, dacă ar exista un sistem informațional interconectat, care ar permite evidența integrală a activității instituțiilor medicale.
„În contextul auditării întregului proces de distribuire și repartizare a medicamentelor din farmacie către secție, ulterior către pacient și casarea lor în contabilitate, s-a identificat că sunt mai multe softuri separate care nu au o conexiune între ele. Trebuie să fie un soft interconectat, pentru că e nevoie de o evidență integrală”, a declarat pentru Sănătate INFO, Liuba Bulmaga, controlor de stat superior la Curtea de Conturi.
Auditorii susțin că grație unui asemenea sistem computerizat, pot fi evitate atât fraudele, cât și situațiile când spitalele își fac rezerve de medicamente nejustificate.
„Secțiile, când solicită să poată vedea stocurile din farmacie, farmacia să poată vedea stocurile din secție. Să asigure funcționalitatea controlului intern, să nu solicite mai mult decât ar fi necesar. Această recomandare a fost înaintată către Ministerul Sănătății. Ar bine ca astfel de softuri să fie în toate instituțiile medicale din țară, deoarece controlul și evidența medicamentelor este un aspect important”, a mai declarat Liuba Bulmaga.
În apărarea sa, Ministerul Sănătății a asigurat Curtea de Conturi că un astfel de soft interconectat va fi pus în funcțiune chiar din acest an. Totodată, instituția recunoaște existența problemei și susține că deja a instituit un mecanism de control, ce-i drept, manual.
„Astăzi există sisteme informaționale fracționate. Unele dintre ele sunt instalate de către conducătorii instituțiilor medicale spitalicești, despre care nu cunoaște nimic Ministerul Sănătății. O mare parte dintre ele nu sunt autorizate și costurile pentru întreținerea lor sunt exagerate pentru instituții. Totodată, nu există nicio platformă informațională care ar putea să asigure actualmente Ministerul Sănătății cu un control asupra utilizării resurselor financiare, cel puțin de către instituțiile republicane, în regim real”, a declarat în cadrul ședinței de raport ministrul Sănătății Ruxanda Glavan.
Demnitarul mai spune că pe termen lung, autoritatea în sănătate își propune să dezvolte o strategie de digitalizare a sistemului medical.
„Pentru 2016 ne propunem să creăm o interfață din toate sistemele informaționale care există actualmente în sistemul medical. Și aici mă refer la instituțiile republicane, pentru că ei sunt cei care consumă cei mai mulți bani din sistem. Pentru a putea implementa automat și electronic mecanismul de control”, a adăugat Glavan.
De altfel, o strategie națională de digitalizare a sistemului medical din Moldova, numită Strategia e-Sănătate 2020 a fost elaborată începând cu anul 2012, când Ministerul Sănătății era condus de Andrei Usatîi, iar coordonatorul proiectului era fostul șef al Direcției E-Transformare, Alexandru Roșioru. Documentul nu am mai ajuns să fie aprobat.
Între timp, fără a avea un plan de acțiuni, Ministerul Sănătății a dezvoltat și a pus în aplicare un sistem informațional pentru medicii de familie (SIA AMP) pentru elaborarea căruia a cheltuit aproximativ 19 milioane de lei (un milion de euro) și care s-a dovedit a fi nefuncțional. Se pare însă că autoritatea a cheltuit milionul de euro pentru „modernizarea” unui soft mai vechi, numit Medex și care a fost dezvoltat din proiecte europene.
După ce a fost învestită în funcția de ministru, Ruxanda Glavan declara presei că-i va pedepsi pe responsabilii din direcția E-Transformare, care au gestionat elaborarea și implementarea sistemului, însă acțiunile ulterioare rămân deocamdată în suspans. Între timp, șefului direcției, Alexandru Roșioru a plecat din funcție, iar ministerul nu a anunțat dacă acest lucru s-a întâmplat din cauza softului sau din alte motive.
Totodată, Ruxanda Glavan anunța că nu va semna actul de dare-primire cu compania românească care l-a elaborat până nu vor fi înlăturate toate problemele. Deocamdată nu știe nimic nici despre acest lucru. Cert este că Centrul Național Anticorupție a început o urmărire penală pe cazul softului destinat medicinei primare procurat de către Ministerul Sănătății, doar că ancheta bate pasul pe loc.
█ Articole relaționate: