Autor: Sorina Bujarov
Anual, în lume mor milioane de oameni din cauza bolilor provocate de fumat. Cifra însă pare să nu sensibileze industria tutunului, care, în pofida acestui fapt, continuă să promoveze țigările ca pe un produs utilitar. Mai exact, în ultima perioadă companiile de tutun au ajuns să plătească fumătorii pentru ca aceștia să-și creeze asociații, menite să apere așa-numitul „drept de a fuma”. Asta, desigur, pentru a împiedica implementarea cu succes a politicilor de luptă cu viciul, care lovește greu în veniturile industriei tutunului.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford și publicat în European Journal of Public Health, în ultimii ani eforturile industriei tutunului au fost axate pe crearea unor organizații, care aveau misiunea să lupte „pentru drepturile fumătorilor”. Scopul real al acestor organizații însă este de a se opune implemetării politicilor de restricție a fumatului în localurile publice, la locul de muncă, în transport, etc. Altfel spus, fumătorii sunt convinți să acționeze la nivel politic. Noua strategie a industriei tutunului vine ca răspuns la decizia a tot mai multor țări de a implimenta legi care să lupte cu viciul periculos al fumatului.
Astfel, după ce experții de la Universitatea din Oxford și de la Asociația Europeană de Sănătate Publică au studiat mai mult de 1.100 de documente și șapte site-uri web ale industriei tutunului, au constatat că începând cu anul 1979 industria tutunului a creat sau a planificat crearea organizaților menite să lupte „pentru drepturile fumătorilor” în cel puțin 26 de țări din întreaga lume. Printre acestea se numără Marea Britanie, Olanda, Franța, Australia, Grecia, Belgia, Venezuela, Danemarca, Finlanda, etc.
„Realizând că succesul cu care ajunge mesajul despre fumatul pasiv către societate depinde de cine lansează acest mesaj, compania de țigări Philip Morris a decis să lanseze mesajele despre fumat de la diferite surse. Uneori industria tutunului a folosit pentru aceasta oameni de știință, alteori oamenii de afaceri, iar în cele din urmă s-a gândit să vorbească din numele fumătorilor”, precizează autorii studiului.
De altfel, conform cercetării, cheltuielile pentru crearea și întreținerea organizațiilor de fumători au fost suportate în exclusivitate de către companiile de tutun. Așa, acestea se asigurau că organizațiile de fumători vor transmite anume mesajul pe care îl dorește industria tutunului. La modul practic, organizațiile se implicau în diferite dezbateri legate de interzicerea fumatului în localurile publice, la locul de muncă, în transportul public, accizele la țigări, etc.
„După ce s-a demonstrat că fumatul pasiv reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, acest lucru a fost văzut de către industria tutunului ca o amenințare. Pericolul consta în faptul că fumatul va deveni mai puțin accesibil, iar fumătorul va renunța la țigări, ca rezultat al interzicerii fumatului în spațiile publice. Industria tutunului a hotărât să rezolve această problemă prin intermediul organizațiilor de fumători”, mai scrie în studiul publicat în European Journal of Public Health.
Autorii cercetării precizează că asociațiile de fumători niciodată nu au recunoscut că sunt finanțate de către industria tutunului. Acțiunile industriei tutunului însă dovedesc alt lucru. De exemplu, documentele industriei tutunului demonstrează că Philip Morris a angajat o companie de publicitate pentru „Clubul Fumătorilor” din Suedia și Danemarca, care de asemenea s-a ocupat și de organizarea conferinței nordice a organizațiilor de fumători. Ulterior însă purtătorul de cuvânt al unei astfel de organizații, numite „Forest”, a recunoscut în fața comisiei parlamentare că primește bani de la industria tutunului. Acesta însă a negat că acționează conform indicațiilor companiilor de tutun.
█ Articole relaționate:
Centrul Național de Sănătate Publică vrea să creeze o secție pentru controlul tutunului