Autor: Natalia Nicoreanu
Recomandat de organizațiile internaționale și desființat de moldoveni. Odată cu reorganizarea Serviciului de Urgență, Serviciul republican medicina calamităților, instituit acum zece ani pe lângă Institutul de Medicină Urgentă, a fost eliminat din sistemul de sănătate. Structura, care avea menirea să efectueze managementul urgențelor de sănătate publică și de instruire a personalului medical, inclusiv prin aplicații practice, a fost lichidată. În lipsa acestui centru, Serviciul Protecție Civilă a Situațiilor Excepționale spune că atunci când merg în provincie, constată că în multe cazuri personalul medical nu știe cum acționeze într-o situație sau alta.
Serviciul Republican Medicina Calamităților a fost creat în baza unui ordin emis pe 2 august 2007, de către ministrul Sănătății de atunci, Ion Ababii. Această structură era formată dintr-un, cităm: „complex de forţe şi mijloace ale sistemului ocrotirii sănătății din ţară predestinate organizării și acordării asistenței medicale urgente populației în situații excepționale, cauzate de avarii, catastrofe, calamități naturale, tehnogene şi ecologice, boli contagioase şi intoxicații în masă”.
Câteva dintre sarcinile structurii create sunt planificarea, organizarea și acordarea asistenței medicale urgente populației în situații excepționale. Pe lângă asta, serviciul urma să coordoneze instituțiile medico-sanitare implicate, să instruiască atât conducerea cât și angajații din sistemul de sănătate asupra activităților care trebuie întreprinse în situații excepționale. Serviciul era format din trei medici militari în rezervă, o persoană de la serviciul de asistență medicală de urgență și un șofer.
Serviciul respectiv a funcționat până în luna februarie a acestui an, atunci când a fost desființată. Potrivit reprezentanților Serviciului Protecție Civilă și Situațiilor Excepționale (SPCSE), după închiderea acestui serviciu, competențele i-au revenit Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), care are un centru de instruire în acest domeniu. Doar că instruirile s-ar face doar pentru serviciul de urgență, nu și pentru medicina primară și cea spitalicească.
„Este o problemă. În exerciții s-a văzut că oamenii nu sunt pregătiți la compartimentul respectiv, că sunt lacune și scăpări ce țin de acordarea de prim ajutor, de intervenții în caz de calamitate naturală sau calamitate chimică, ceea ce anterior îi revenea Centrului respectiv. SPCSE este un organ de control și nu deține competențe la acest capitol. Am informat Guvernul și Ministerul Sănătății printr-o scrisoare că sunt asemenea probleme. Deja asta ține de minister cum vede rezolvarea situației. Nu am primit un răspuns deocamdată”, ne-a comunicat ofițerul de presă al SPCSE, Liliana Pușcașu.
La rândul său, directorul adjunct al CNAMUP, Alexandru Ghidirimschi susține că deși această structură teoretic, nu mai există, instruirile au loc în continuare.
„Centrul nu există ca atare, dar medicii au rămas ca formatori. La noi este Centrul de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților. Instruim colaboratorii Centrului Național și deja medicii de familie, cei din spitale. Instruire avem de o zi practic de 2-3 ori pe săptămâna. Avem instruiri de o săptămână susținute de proiectul „Repemol”, sunăm în teritoriu și medicii care nu au trecut aceste cursuri vin fie la Chișinău, fie la Bălți. Chiar în septembrie vom avea două instruiri de acest fel”, susține Alexandru Ghidirimschi, director adjunct al CNAMUP.
Am discutat și cu doi dintre cei patru specialiști care au activat în acest serviciu până la lichidare. Ambii ne-au declarat că nu-și explică de ce această structură a fost desființată. „Poate că noua conducere a Ministerul Sănătății nu a fost suficient de informată de necesitatea existenței acestui centru. Crearea acestei structuri a fost o recomandare a OMS-ului”, susține Radu Ostaficiuc, fost director al Serviciului Republican Medicina Calamităților.
„Acum la ultima sesiune a OMS, organizația a purces la o reformă cardinală a sistemului de management a urgențelor de sănătate publică. Ei s-au fript cu Ebola, s-au fript cu Zica, vedeți că terorismul ridică capul și apar situații cu mulți morți și răniți, nemaivorbind de cutremure, tsunami. OMS-ul creează o rețea de centre de management a urgențelor de sănătate publică. Noi nu putem intra. Ca să intri în rețea trebuie să ai o structură. Noi am avut-o, dar nu o mai avem. Eu sunt expert OMS în Kyrgyzstan și Kazahstan, îi ajut să creeze asemenea centre și nu știu cum să le explic de ce la noi a fost și s-a destrămat. Nu cred că este o rea voință, dar mai degrabă o insuficiență de înțelegere a problemei și de profesionalism”, spune Mihai Pâslă, fondatorul acestei structuri.
Mai mult, serviciul creat a primit finanțare din partea organizațiilor internaționale, care au investit absolut în toate cele necesare și au cumpărat și două automobile. „Nu ne privesc bine în străinătate. Centrul a fost creat prin legislație la noi, dar a fost dotat cu toate cele necesare de către OMS. Am fost dotați cu mobilier, toată tehnica de calcul, plus două automobile de înaltă pătrundere – două Land-Rover-uri. S-a investit enorm. Partenerii externi nu înțeleg, strâng din umeri. Avem mai multe lucruri donate din diferite proiecte, brancarde, atele, aparataj de câmp, pentru un detașament mobil de intervenție. Au fost transmise de militari. A fost ajutor umanitar. Nimic nu s-a pierdut. Până acum se păstrează în container, în subsolul CNAMUP”, mai spune Radu Ostaficiuc.
Și dacă tehnica de calcul este dosită și se păstrează la cheie, atunci automobilele sunt utilizate, doar că în alte scopuri decât cele pentru care au fost donate de OMS. „Automobilele le folosim în cadrul CNAMUP. Ele nu sunt preconizate pentru instruire. Pentru deplasare în teritoriu noi punem la dispoziție automobilele noastre. Ele nu sunt comode. Sunt mașini de teren cu două locuri. Acum le folosim la servicii gospodărești sau de deplasare în teritoriu. Tehnica de calcul ce au avut ei, noi nu am lichidat nimic. Totul așa și a rămas și cred că se folosesc”, precizează directorul adjunct al CNAMUP, Alexandru Ghidirimschi.
Chiar dacă serviciul a fost lichidat, foștii angajați ai structurii spun că sunt apelați în continuare și li se cer sfaturi. „Și acum sunt sunat de către cei de la Serviciul Protecție Civilă și Situațiilor Excepționale, de cei din raioane, din spitale, medicina primară pentru că nu are cine să-i sfătuie ce să facă și cum să intervină”, spune Ostaficiuc.
„Acum nu are cine-i ajuta metodologic. Ei și acum se adresează la noi, numai că ne știm personal și îi ajutăm”, adaugă Mihai Pâslă.
„Fără doar și poate că apar întrebări și ne consultăm cu acești specialiști în caz de necesitate. Îi cunoaștem personal și ei nu ne refuză. În primul rând Centrul a elaborat toate instrucțiunile metodice și organizatorice în caz de calamități care pot fi pe teritoriul raionului. Au fost elaborate foarte bune ghiduri și instrucțiuni metodice. Au fost elaborate planuri cadru instituționale, în baza cărora am elaborat planul de acțiuni în caz de calamități pentru fiecare instituție în parte și la nivel de raion. A fost instruit personalul medical ce ține de primul ajutor și activitățile în caz de calamități și s-au efectuat exerciții practice”, precizează Andrei Stratulat director adjunct al Spitalului Raional Orhei.
Actualul rector al Universității de Stat de medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”, Ion Ababii, cel care fiind în funcția de ministru al Sănătății a dispus crearea acestui serviciu, a rămas surprins de vestea că structura nu mai există de câteva luni. „Cândva era așa numita „grajdanscaia oborona” care se ocupa de acest domeniu al situațiilor urgente cum trebuie să intervină. Am văzut că lucrul acesta dispare și l-am chemat pe colonelul Pâslă și l-am rugat să facă acest centru, pentru că e în interesul cauzei, a poporului nostru. Rămâne și acum o necesitate acest centru. Noi trăim într-o zonă deosebit de periculoasă. Vrancea e alături. Eu nu vorbesc de celelalte lucruri politice care sunt în jurul nostru. Noi avem nevoie de un centru de acesta. Ca în caz de ceva să acoperim toate urmările care pot avea loc. Dacă a fost închis eu nu cred că este cel mai corect lucru. Așa centru pentru țara noastră este necesar. Poate sub altă forma, dar este nevoie. Să renunțăm la structura creată, în care s-au făcut investiții, cred că e păcat”, spune Ion Ababii, rectorul USMF „Nicolae Testimițanu”, fost ministru al Sănătății.
Precizăm că am expediat o scrisoare în adresa Ministerului Sănătății în care întrebam detalii despre desființarea acestei structuri. Până la publicarea materialului, responsabilii nu au venit cu un răspuns.
█ Articole relaționate:
„Studii” la SMURD. Mai mulți medici moldoveni vor merge în România pentru instruire