Autor: Parascovia Rogate
În Moldova, instituțiile medicale raportează foarte puține infecții pe care le iau pacienții în urma diverselor manipulări medicale. O demonstrează ultimele date ale Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP) pentru anul trecut, dar și un ghid de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale, efectuat ceva mai devreme. Cauze ar fi mai multe. Specialiștii spun însă că de vină ar fi, în primul rând, înregistrarea insuficientă a infecțiilor, lipsa medicilor epidemiologi în spitale, precum și interpretarea greșită a anumitor afecțiuni, pe care doctorii nu le consideră infecții intraspitalicești. Astfel, spun epidemiologii de la CNSP, situația de la an la an nu se schimbă, iar în consecință sporesc pierderile economice și sociale, crește perioada de spitalizare (tratamente și costuri suplimentare), durata bolii, rata recidivelor și a invalidității, cea a mortalității,etc.
Ca să înțelegem de ce sunt raportate puține infecții în spitale, am discutat cu mai mulți manageri. Majoritatea ne-a spus că raportează anual cazuri de infecții și că respectă ghidul de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale pentru prevenirea lor.
„Anul acesta am avut trei cazuri de infecții nosocomiale. Acestea au fost depistate în maternitate la proaspetele mămici sau la copii. Dacă se descoperă că cineva din personalul medical este de vină pentru producerea infecțiilor, atunci poate fi penalizat cu o mustrare sau lipsit de procentele pentru performanță. Unele infecții pot fi depistate, dar neînregistrate, deoarece nu se consideră o infecție nosocomială”, a declarat pentru Sănătate INFO Valeriu Nichiforciuc, directorul Spitalului raional Florești.
„Deocamdată, pentru 2016 avem raportate cinci cazuri. Acestea au fost depistate în maternități, la mămici. Intuiesc că femeile care nasc prima dată nu cunosc cum să îngrijească sânii după naștere și de aceea și fac unele infecții. Altele sunt legate de igiena intimă. Fiecare salon are o baie aparte cu apă caldă în permanență. Nu este foarte aglomerat, dar totuși astfel de infecții sunt. Deocamdată, nu avem un medic epidemiolog în spital și lucrăm cu specialiștii Centrului de Sănătate Publică (CSP) din teritoriu. Îl căutăm”, a declarat pentru Sănătate INFO și Elena Palanciuc, directorul Spitalului Raional Orhei.
„Infecțiile de la noi din spital nu se pedepsesc, deoarece nu e vina medicilor. Se poate întâmpla că un copil cu boli diareice acute să fie spitalizat, iar în acest timp acesta să contacteze o viroză de la alt copil din secția de alături. Ăsta e un proces nedirijabil, deoarece noi nu avem vaccinuri decât pentru gripă, nu și pentru infecții respiratorii acute. Noi le mulțumim colaboratorilor că declară aceste infecții, deoarece astfel ne învățăm cum să nu greșim pe viitor”, a precizat pentru Sănănătate INFO Ștefan Calancea, directorul Spitalului Clinic Municipal nr.1 pentru copii.
Există însă spitale, unde în acest an nu a fost raportat niciun caz de infecții. Nu pentru că acestea nu ar fi existat, ci pentru că acolo nu există epidemiologi sau pentru că nu se fac intervenții.
„Anul trecut am avut două infecții nosocomiale raportate, iar anul acesta niciuna. În 2016 însă în primele opt luni practic nu am avut activitate chirurgicală, din lipsă de chirurgi. Din păcate, nu avem un medic epidemiolog care să monitorizeze aceste infecții. Ducem lipsă și de alți specialiști. Majoritatea doctorilor se tem însă să raporteze infecțiile nozocomiale. Se tem de mustrări”, spune și Claudia Urdea, vicedirectorul Spitalului Raional Basarabeasca.
Și experții în sănătate cred că rata de raportare a infecțiilor este mică, deoarece cadrele medicale se tem de pedepse. Prin urmare, în realitate, numărul acestora ar fi mult mai mare decât cel raportat de CNSP.
█ Saloane arhipline și pacienți tratați pe holul spitalului. „Aici e gălăgie și mai e și curent”
„Teoretic, la noi infecțiile nosocomiale sunt mereu subraportate, deoarece pentru asta se pedepsește. Eu nu cred că rata infecțiilor nosocomiale este reală. Asta, deoarece când sunt multe infecții de acest gen vin controalele și aplică amenzi”, a declarat pentru Sănătate INFO și Stela Bivol, expert în sănătate la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.
„Cred că mai mult și-a lăsat amprenta trecutul nostru sovietic”, a declarat Ștefan Calancea. „Noi din contra trebuie să le scoatem în evidență, ca să vedem dacă există factorul uman, pentru a-l putea înlătura”, a adăugat directorul spitalului municipal de copii nr.1.
Un lucru e cert, aceste infecții există și nu pot fi eliminate. „Organizația Mondială a Sănătății spune că nicio instituție medicală, oricât de dotată și sofisticată ar fi și nicio țară încă nu a putut să lichideze infecțiile asociate cu asistența medicală. Din start, tot ce ține de asistența medicală, intervențiile chirurgicale, nașteri, diagnostice, etc prezintă riscuri care duc la infecții asociate asistenței medicale. În Moldova o problemă este lipsa medicilor epidemiologi. Acesta e obligat ca prin analize epidemiologice să scoată în evidență cele mai importante cauze ale transmiterii infecții, iar unde este necesar să pună accentul pe măsuri de control ale acestora”, explică Ecaterina Busuioc, șefa Secției controlul infecțiilor nosocomiale de la CNSP.
Specialista mai afirmă în cazul infecțiilor intraspitalicești vina nu este a medicului. „Infecțiile date sunt foarte specifice. Orice intervenție de diagnostic are riscurile sale, chiar și de luare a unei infecției”, precizează Busuioc.
Specialiștii spun că reușesc să țină sub control infecțiile, respectând ghidul de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale și asigurând igiena în instituție la cel mai înalt nivel.
„De exemplu, noi schimbăm dezifectantele o dată la trei luni. De asemenea, monitorizăm lămpile bactericide, verificăm câte ore lucrează. De asemenea, CSP teritorial vine la fiecare trei luni și ne face control”, a mai spus Palanciuc.
„Se asigurară igiena manuală cu preparate antiseptice de către personalul medical. Facem dezinfecția cu aplicarea preparatelor biodistructive a suprafețelor, mobilierului, aparatajului, utilajului, instrumentariului medical, veselei, lenjeriei, obiectelor de igienă a pacienților, inventar și altele. De asemenea, în fiecare an se efectuează examene medicale periodice pentru cadrele medicale”, ne spune Serghei Marin, Șeful Serviciului de supraveghere și prevenire a infecțiilor nosocomiale, din cadrul Spitalului Municipal nr.3 „Sf.Treime” din Capitală.
În Republica Moldova infecţiile nosocomiale constituie o problemă pentru toate serviciile de sănătate publică, scrie în Ghidul de supraveghere și control în infecțiile nosocomiale, realizat încă în 2008.
Potrivit acestuia, în Moldova îmbolnăvirea prin infecţii nosocomiale în anul 2006 a constituit: la bolnavii postchirurgicali – 1,8 la 1000 operaţi, infecţii congenitale la copii nou-născuţi – 2,9 la 1000 nou-născuţi, la lăuze – 3,9 la 1000 naşteri, la copiii nou-născuţi – 6,7 la 1000 nou-născuţi, ceea nu diferă enorm față de ce este acum.
Totodată, luând în considerare datele OMS-ului putem constata că statistica oficială în Moldova nu reflectă morbiditatea reală prin infecţii nosocomiale. Un studiu efectuat recent a demonstrat că morbiditatea reală constituie în staţionarele chirurgicale 83,16 la 1.000 de pacienți operaţi. Printre cauzele de neînregistrare a infecţiilor nosocomiale pot fi enumerate atât diagnosticarea insuficientă şi neraportarea cazurilor, cât și lipsa definiţiilor de caz standard a nosoformelor de infecţii nosocomiale. O parte dintre clinicieni consideră greşit, că asemenea infecţii cum ar fi pneumoniile, pielonefritele, procesele inflamatorii locale, nu sunt patologii infecţioase şi nu consideră necesar în aceste cazuri, de a le înregistra şi de a întreprinde măsuri antiepidemice. În acelaşi timp, în ţările Europei de Vest şi SUA anume aceste patologii ocupă primul loc în structura infecţiilor intraspitaliceşti, mai scrie în document.
Un calcul preventiv a demonstrat că, paguba economică anuală în urma infecțiilor septico-purulente nosocomiale numai în Municipiul Chişinău constituie nu mai puţin de 16-23 de milioane de lei. Asta, fără constatarea cazurilor letale, remunerarea suplimentară a muncii personalului, etc.
█ Articole relaționate:
Copiii cu viroze, tratați pe coridoare. Spitalele cu greu fac față numărului mare de bolnavi
Numărul infecțiilor enterovirale a crescut de patru ori. Cei mai afectați sunt copiii