Autor: Parascovia Rogate
Termenul de malpraxis este nou pentru Moldova. Cei mai mulți oameni îl cunosc sub noțiunea de greșeală sau eroare medicală și mai des atunci când se confruntă personal cu o astfel de problemă. Cazurile de malpraxis, în general, nu sunt deloc ușoare, iar până a fi clarificate, pacienții sunt nevoiți să treacă prin multe etape ca să poată demonstra că un medic a comis o greșeală în tratament. În Moldova, acest lucru e și mai anevoios, în condițiile în care nu există o legea a malpraxisului care să reglementeze domeniul. Astfel, majoritatea greșelilor comise de doctori rămân nedescoperite. Subiectul a fost dezbătut și în cadrul Festivalului de film dedicat drepturilor omului, organizat de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, (IDOM). Pe lângă opiniile experților, oamenii au putut viziona și câteva istorii ale oamenilor care au trecut prin malpraxis.
Cea mai mare problemă în cazul malpraxisului spun specialiștii este ignoranța atât din partea doctorilor, cât și din partea pacienților. Și unii și alții cunosc puține lucruri despre greșelile medicale. Din acest motiv, pacienții nu cer ajutor în timpul acordării asistenței medicale, ci atunci când eroarea medicală deja a fost comisă.
„În acest caz consecințele deja au survenit și malpraxisul nu poate fi prevenit. Pacienții nu sunt informați cu privire la drepturile lor. De aceea, atunci când ei se adresează unui avocat, povestesc ce s-a întâmplat, dar nu cunosc concret dreptul care le-a fost încălcat. După ce discutăm cu ei, noi observăm că acțiuni de malpraxis au loc la fiecare 20 de minute, dar pacientul nu realizează că au fost comise greșeli sau intervenția nu a fost făcută corect, etc. Iar asta poate duce la consecințe grave”, a menționat și Olesea Doronceanu, avocat IDOM.
Mai mult, pacienții moldoveni nu știu să ceară să le fie respectate drepturile.
„Oamenii habar nu au ce reprezintă aceste drepturi. Însă când este o situație neplăcută între medic și pacient situația trebuie rezolvată imediat. Atunci când mai mulți pacienți își vor exprima nemulțumirea, medicul va deveni mai responsabil”, a adăugat Rodica Rusu-Gramma, conferenţiar universitar, specialist în etică și legislație medicală.
Printre problemele enumerate de specialiști este și faptul că în Moldova există un singur Centru de Medicină Legală, care se subordonează Ministerului Sănătății și doar aici pot fi efectuate expertizele medico-legale necesare pentru a demonstra dacă a fost sau nu comisă o greșeală medicală. Însă, potrivit specialiștilor, acestea nu sunt cele mai obiective, prin urmare adesea trebuie să apeleze în străinătate pentru efectuarea acelorași expertize, ceea ce tărăgănează procesul.
„Atunci când medicul decide că vă trebuie un anumit tratament sau intervenție aveți tot dreptul să spuneți da sau nu. Medicul trebuie să vă ceară acceptul pentru administrarea unui tratament. Problema cea mai mare este că ei nu cunosc aceste obligații, nu au instruiri în domeniul legislației medicale și a drepturilor omului și se bazează în lucrul lor mai mult pe intuiție”, mai spune Rodica Rusu-Gramma.
Alte probleme cu care se confruntă pacienții care trec prin malpraxis sunt legate de prejudiciile morale și materiale pe care ar trebui să le încaseze în cazul în care s-a demonstrat greșeala doctorului. Instituțiile medicale din Moldova nu ar avea de unde să le plătească. „Niciun medic nu este interesat să ajungă cu un litigiu în instanța de judecată, deoarece costurile sunt mari, iar ei nu ar putea să le suporte. Cea mai mare lovitură asupra medicului ar putea fi retragerea licenței. Dacă ei nu vor putea practica meseria, nu se vor putea întreține și asta ar fi cea mai bună metodă de educare. În Moldova, dacă am avea mai multe cazuri câștigate în judecată, iar sumele despăgubirilor pentru acțiunile de malpraxis ar fi suficient de mari încât un alt medic înainte de a face aceeași acțiune se va gândi de două ori, eu cred că situația se va schimba radical”, a mai adăugat și avocatul Olesea Doronceanu.
Vom preciza că anul trecut, pentru abateri admise la locul de muncă de către cadrele medicale au fost stabilite 550 de sancțiuni disciplinare, cu 100 mai multe decât în 2014. Pentru încălcarea actului medical au fost pedepsiți 182 de lucrători medicali sau peste 31 la sută dintre cei sancționați, iar 118 cadre medicale au fost concediate.
█ Articole relaționate: