Autor: Elena Cioina
La începutul anilor 90, după destrămarea Uniunii Sovietice, sistemul medical din Moldova intra în colaps. Destrămarea URSS-ului i-a găsit pe responsabilii din sănătate de la Chișinău nepregătiți pentru o asemenea situație. Din lipsa finanțării, care până atunci venea de la Moscova, doctorii s-au pomenit că nu au cu ce să-și trateze bolnavii. Erau nevoiți să se împrumute cu medicamente, consumabile unii de la alții sau să le ceară bolnavilor să și le cumpere singuri. Creștea morbiditatea și mortalitatea. Tranziția sistemului de sănătate din țară a durat cel puțin un deceniu, până când autoritățile au decis că salvarea e în medicina prin asigurare obligatorie, iar cu acest prilej au adoptat Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.
În sistemul medical din țară apare un serviciu nou - asistența medicală primară, care trebuia asigurată de medicii de familie. O direcție nouă pentru Moldova, dar imperios necesară pentru a salva sistemul medical de colaps. La modul practic, rolul medicilor de familie este să asigure accesul populație la servicii medicale de bază și să prevină îmbolnăvirile.
Cea mai importantă reformă în asistența medicală primară din raioane începe în 1998 când se formează județele și asistența medicală primară se desparte de spital. Apoi, odată cu lichidarea județelor și reîntoarcerea la raioane medicina primară trece, din nou, în componența spitalelor raionale. În 2008, iarăși medicina primară se delimitează de spitalele raionale. În perioada 2008-2012 mai multe Centre de Sănătate rurale au obținut autonomie financiară față de Centrele Medicilor de Familie din raioane. Acum în țară sunt aproximativ 280 de instituții medicale primare, care cuprind Centrele ale Medicilor de Familie, Centre de Sănătate sau Oficii ale Medicilor de Familie.
█ „Dacă revenim la finanțare centralizată, stopăm dezvoltarea medicinei primare rurale”
Autoritățile din sănătate au declarat mereu că asistența medicală primară este prioritate și că de calitatea acestui serviciu depinde sănătatea populației. La modul practic însă lucrurile nu au fost niciodată așa. Instituțiile medicale primare au fost practic mereu subfinanțate, duc lipsă și acum de doctori, nu sunt suficient de bine dotate, medicii nu reușesc să-și îndeplinească obligațiile, populația nu are acces la servicii medicale primare de calitate din lipsa medicilor, în special la sate.
Deși bugetul pentru asistența medicală primară a crescut constant, sporurile au fost nesemnificative și în consecință nu au oferit posibilitate pentru o dezvoltare adevărată.
Evoluția alocațiilor din Fondul Asigurărilor de Asistență Medicală Obligatorie pentru medicina de familie
2008 – medicina primară a primit din fondul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină doar 781 de milioane 738 de mii (29% din FAOM).
2009 – 924 de milioane 544,8 mii de lei (32% din FAOM).
2010 – 1 miliard 6 milioane, 535,2 mii lei (29% din FAOM). Din acești bani, pentru medicamentele compensate au fost alocate 112 milioane de lei.
2011 – 1 miliard 45 de milioane 983,7 mii de lei (28% din FAOM), dintre care 150 de milioane – pentru medicamentele asigurate de stat.
2012 – medicina de familie primește 1 miliard 134 de milioane 89,9 milioane de lei (28% din FAOM), dintre care 162,6 milioane sunt alocate pentru medicamentele compensate.
2013 – serviciul de asistență medicală primară primește 1 miliard 192 de milioane 267,5 mii lei (aproximativ 29% din FAOM), dintre care 192 de milioane de lei pentru medicamentele compensate.
2014 – bugetul pentru medicina de familie crește până la 1 miliard 362 de milioane 64 de mii de lei (29% din FAOM), dintre care 216 milioane – pentru medicamente compensate.
2015 – bugetul pentru medicina de familie se micșorează din nou. Pentru activitatea acestui serviciu sunt prevăzuți 1 miliard 158 de milioane de lei (22% din FAOM), dintre care 335 de milioane sunt alocați pentru medicamentele compensate.
2016 – bugetul pentru medicina primară crește până la 1 miliard 808 milioane 929 ,202 mii de lei (31% din FAOM), dintre care pentru medicamente compensate sunt oferite 502 milioane de lei.
2017 – bugetul crește neesențial față de 2016 și ajunge la 1 miliard 882 de milioane 576 de mii de lei (30% din FAOM), dintre care pentru medicamentele compensate sunt prevăzute cheltuieli de 522 de milioane 431 de mii de lei.
Un simplu calcul arată că bugetul alocat pentru serviciile medicale primare, în toți acești ani, a crescut neesențial și a trecut doar puțin pragul de un miliard de lei, dacă scoatem medicamentele compensate cărora le revin în jur de 10 la sută din această sumă. Adică procentul resurselor alocate serviciului de asistență medicală primară este și mai mic.
Din cauza finanțării proaste, în fiecare an sute de doctori și asistenți medicali părăsesc sistemul medical. Cei mai mulți pleacă din medicina primară. Lipsa cea mai acută se simte la sate. Rapoartele privind sănătatea populației arată că în 2011 în Moldova activau 1.877 de medici de familie. În 2012 – 1.857, în 2013 – 1.792, în 2014 – 1.728 și în 2015 – 1.725.
„Tinerii nu vor să vină să lucreze în sate. Ei vor condiții, vor perspective. Noi încercăm să le facem, dar e nevoie de mult mai mult”, spun într-o singură voce șefii Centrelor de Sănătate.
Ca să îndrepte lucrurile în domeniul medicinei primare, partenerii externi decid să-I întindă Moldovei o mână de ajutor. Astfel, în 2007 demarează proiectul Băncii Mondiale „Servicii de Sănătate și Asistență Socială”, care se încheie în 2014 și are o componentă semnificativă de finanțare a domeniului sănătății. Printre altele, Ministerul Sănătății se angajează să construiască, din creditul oferit de Banca Mondială, 79 de centre de sănătate, pentru care au fost alocate peste 14 milioane de dolari. Pentru fiecare centru construit sau reconstruit au fost alocați în medie 2,5 milioane de lei, scrie într-un comunicat al Ministerului Sănătății. Majoritatea instituțiilor medicale primare au fost ridicate și inaugurate în perioada ministrului Sănătății, Andrei Usatîi. Banii au fost oferiți de Banca Mondială sub formă de grant și credit, care a fost negociat și semnat pe vremea ministrului Ion Ababii. Proiectul a avut drept scop îmbunătățirea condițiilor de prestare a serviciilor medicale în zona rurală prin renovarea centrelor de sănătate, precum și adoptarea standardelor structurale naţionale pentru instituţiile de asistență medicală primară și serviciile pe care le prestează.
Potrivit datelor Curții de Conturi, care face referință la cele ale Ministerului Sănătății, în aprilie 2014, când se încheia proiectul, erau funcţionale 65 de centre de sănătate proaspăt reparate, fiind atins unul dintre obiectivele generale ale Proiectului privind îmbunătățirea accesului populației la serviciile de sănătate în localitățile rurale.
Și chiar dacă din punct de vedere al infrastructurii multe centre de sănătate sunt conform standardelor, problema cea mare o constituite totuși lipsa cadrelor medicale.
„Cea mai mare problemă a noastră e acoperirea cu cadre mediale. Este foarte joasă. Vârsta medie a doctorilor în asistența medicală primară e de 53 de ani. Autonomia instituțională doar ne-a priit. Echipele medicale și-au sporit responsabilitățile, iar acest lucru e foarte important ca să avem o populație sănătoasă”, a declarat pentru Sănătate Info șefa Centrului de Sănătate de la Balatina, Nina Gonța.
La aproape trei ani distanță de la încheierea proiectului cu Banca Mondială, Guvernul constată că situația în domeniul medicinei primare e totuși proastă și că e nevoie de o reformă. Cum anume trebuie ea să arate, urmează să aflăm. Cert este însă că într-o ședința cu responsabili din sănătate, premierul Pavel Filip, a lăsat să se înțeleagă că schimbarea care ar urma să se producă în medicina primară ar trebui să le ofere medicilor de familie posibilitatea să devină liberi profesioniști. Adică fiecare doctor de familie ar trebui să semneze contract direct cu CNAM și să-și gestioneze resursele conform necesităților și priorităților.
Astfel, Ministerul Sănătății are la dispoziție mai puțin de o lună pentru a elabora un concept al reformei medicinei primare, iar o primă ședință pe această temă a și avut loc luni. Șefi de centre de sănătate, președinți de raioane, academicieni, experți s-au adunat să discute ce pot schimba. Unii dintre cei prezenți au declarat, cu referință la ideea Guvernului privind libera practică, ca țara nu este pregătită să treacă la această formă de activitate. O altă idee, care a nemulțumit mai mulți șefi ai Centrelor de Sănătate și experți, a fost renunțarea la autonomia instituțională în asistența medicală primară și revenirea la sistemul vechi de finanțare, adică finanțarea și administrarea centralizată prin Centrul Medicilor de Familie de la raion. Pe marginea acestui aspect, autoritățile din sănătate evită să spună lucruri mai concrete, dând de înțeles că ar fi doar speculații.
█ Reformă radicală în medicina de familie: doctorii ar putea trece la libera practică
De altfel, libera practică a medicilor de familie este una dintre recomandările internaționale pentru o bună funcționare a sistemelor de sănătate. De asemenea, potrivit strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, ministerul și-a propus să dezvolte „noi forme organizatorice și juridice de activitate din asistenţa medicală primară în mediul rural, în vederea contractării directe cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină”. În raportul de progres privind realizarea planului de acțiuni privind aplicarea acestui document, încă în 2013, Ministerul Sănătății scria că „în perioada 14-15 martie 2013 a fost organizat dialogul de politici privind politicile în asistenţă medicală primară (ordinul nr. 239 din 12.03.2013), în cadrul căruia a fost argumentată necesitatea autonomiei AMT-urilor, inclusiv în Municipiul Chişinău.”
Reforma medicinei primare a fost inclusă ca prioritate și în programul Guvernului, alături de reforma spitalelor și cea a serviciului de supraveghere a sănătății publice, chiar dacă în planul de acțiuni ea nu figurează.
La încheierea primului an de activitate al Guvernului, premierul Pavel Filip, a declarat că prioritățile pentru acest an vor viza în mod special domeniul sănătății și cel al protecției sociale.
█ Articole relaționate:
Aproape 100 de mii de moldoveni și-au schimbat medicul de familie. Care sunt motivele Liberă practică în medicina de familie sau spitale raionale fără specialiști în ambulator. Ce vrea Ministerul Sănătății de fapt