Ştiri interne-FOTOREPORTAJ// Excursie în Banca de țesuturi din Moldova. Cum arată instituția care păstrează piele, țesuturi osoase și cornee

Autor: Parascovia Rogate

Salvarea unei vieți omenești implică multă îndemânare, cunoștințe, dorință, dar nu în ultimul rând și resurse suficiente. Puțini știu că în Moldova, de mai bine de trei ani există o Bancă de Țesuturi și mai ales cu ce se ocupă ea. Scopul acestei instituții este să preleve țesuturi, să le proceseze, iar ulterior să le transplanteze oamenilor care duc lipsă de ele. Cel care ne-a făcut mica excursie prin instituție a fost nimeni altul decât Viorel Nacu, directorul Băncii de Țesuturi din Moldova. Cum arată această bancă, vedeți în fotoreportajul de mai jos.

Banca de Țesuturi se află în incinta Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie din centrul Capitalei, mai exact la etajul 3. Acolo îl găsim pe managerul Viorel Nacu, care ne-a explicat care sunt activitățile specialiștilor de aici. Odată ce țesutul este prelevat, acesta este adus la bancă, într-un cabinet steril, unde se procesează, adică se curăță de impurități și se depozitează în containere speciale de diferite mărimi. Specialiștii prelevă piele, grefe osoase, membrane amniotice, dar și celulele din măduvă osoasă. Pe viitor, aceștia speră să poată procesa și valve cardiace. Numai de-a fi resurse financiare să procure echipamentul necesar.

█ Ministerul Sănătăţii nu are bani pentru Banca de ţesuturi umane

Primul cabinet vizitat a fost depozitul. Acolo se află consumabilele care se folosesc în timpul prelevării, procesării, dar și depozitării țesuturilor.

„Sunt diverse filtre speciale, soluții nutritive cu ajutorul cărora se păstrează țesuturile. Tot aici se află și containerul cu toate consumabilele necesare. Avem soluții nutritive pentru ca țesuturile să-și mențină proprietățile. De exemplu, corneea se colectează în acest termos”, explică Viorel Nacu, directorul Băncii de Țesuturi.

În acest container mobil se transportă țesuturile după prelevare până la procesare. Echipa are nevoie de toate acestea atunci când apare un donator. Coordonatorul de transplant este cel care anunță instituția despre faptul că rudele și-au dat acordul și țesuturile pot fi prelevate. Odată ajunse la Bancă, țesuturile trec mai multe teste imunologice, ca să se verifice dacă sunt sănătoase și pot fi transplantate.

Într-o sală alăturată vedem câteva frigidere. Directorul ne spune că aici sunt congelate și depozitate țesuturile din os, piele și membranele amniotice, care se prelevă din placenta mămicilor după naștere.

„În primul frigider, țesuturile se păstrează la 4°C, pentru o perioadă de până la un an. În cel alăturat, temperatura de păstrare e de -86°C pentru cinci ani. Deocamdată avem suficiente țesuturi pentru transplant. Poate ar trebui să avem rezerve mai mari de piele, însă acum suntem în perioada când acumulăm stocuri. Conform cererii, în bancă sunt suficiente țesuturi. Trebuia să prelevăm și valve cardiace, dar nu au fost bani pentru procurarea echipamentelor necesare”, mai spune Nacu.

Țesuturile din piele se păstrează în două pungi, menite să reziste la temperaturi reci, iar cele din os și membrana amniotică în containere din plastic. De exemplu, în pungile cu piele mai este și glicerină sterilă. Asta pentru ca țesutul să-și păstreze vii celulele.

Membrana amniotică poate fi folosită pentru regenerarea arsurilor la copii sau în tratarea unor afecțiuni ale ochilor.

„În acest moment, încercăm să stabilim un mecanism de finanțare. Banca trebuie să fie o instituție independentă și să dirijeze banii în funcțiile de necesitățile pe care le are. Instituția însă se subordonează Spitalului de Traumatologie și Ortopedie și finanțarea se face prin intermediul acestuia. Respectiv, banii sunt gestionați după cum consideră administrația că este mai important”, povestește Nacu.

Acum este aproape imposibil să se facă o evaluare pentru câți oameni ar ajunge țesuturile disponibile, deoarece nu se știe câtă piele ar avea nevoie un om pentru transplant. Unicii pacienți care se înscriu în lista de așteptare pentru un transplant de țesuturi sunt cei care au nevoie de cornee. Este vorba despre 126 de persoane. Anul trecut, 28 de persoane au beneficiat de un transplant de cornee.

Pentru ca în Moldova să existe o astfel de Bancă au fost investiți 3 milioane de lei. Banii au fost asigurați de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Este vorba de 2,8 milioane de lei. Ministerul Sănătății a mai oferit 793 mii de lei, iar Spitalul Clinic Traumatologie și Ortopedie alte 200 de mii de lei.

Potrivit datelor statistice ale Băncii, anul trecut au fost prelevate aproape 30.000 de țesuturi, de două ori mai mult decât în 2015. De asemenea, anul trecut din aceste țesuturi au fost efectuate 241 de transplante.

Crearea Băncii de Țesuturi Umane face parte din prevederile Hotărârii de Guvern nr.756 din 09.10.2012 cu privire la aprobarea Programului Național de Transplant pentru anii 2012-2016 și Planul de acțiuni privind implementarea Programului.