Autor: Parascovia Rogate
Medicii din Moldova nu obișnuiesc să se conducă în activitatea lor de principiiile bioeticii. De altfel, unele instituții medicale din Moldova nu au un Consiliu de etică, iar în altele doctorii nici nu știu de existența lor. Șirul problemelor nu se oprește aici - multe dintre Consilii nici nu sunt create corect, iar cei care suferă sunt pacienții, dar nu în ultimul rând medicii, din vina cărora este afectată propria imagine, dar și a instituțiilor medicale. Declarațiile aparțin mai multor specialiști în bioetică din Moldova, care s-au întrunit aceste zile la Chișinău, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice dedicate bioeticii.
Mai exact, scopul Conferinței este să ofere Moldovei experiența altor țări privind implementarea și evaluarea curriculei de bioetică pentru studenți, rezidenți, dar și pentru doctoranzi.
Doctorii, dar și managerii instituțiilor medicale ar trebui să știe și să lucreze în baza principiilor bioetice. În acest mod vor fi evitate o mulțime de probleme legate de comunicare cu pacienții, dar și cele ce țin de erorile medicale. Din păcate, în Moldova această practică abia prinde rădăcini, iar situația este una îngrijorătoare, afirmă mai mulți specialiști în bioetica medicală din Moldova.
█ Ce pedepse riscă chirurgii „bătăuși” de la spitalul din Orhei
„Aș putea spune chiar că situația este dezastruoasă. Administrațiile instituțiilor medicale nu au exigențe de ordin bioetic. Chiar dacă instituțiile au un comitet de etică acesta este mai mult formal, iar medicii nu țin cont de principiile obligatorii ale imparțialității, ale profesionalismului și ale dreptății, care sunt de bază în bioetică. În unele instituții medicale astfel de comitete nici nu există, iar în altele niciun medic nu știe despre el”, a declarat pentru Sănătate INFO Vitalie Ojovanu, șeful Catedrei Filosofie și Bioetică din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.
Specialistul spune că o dată ce administrația promovează principiile etice, medicii vor activa mai conștiincios. În caz contrar, doctorii nici nu vor dori să cunoască bioetica.
„Problemele încep de la dialogul medicilor cu pacienții. Apoi urmează strategia actului medical, adică cât de corectă a fost consecutivitatea actului medical, dacă nu s-au comis erori, malpraxis, etc. Noi încă nu avem o Lege a malpraxisului. Mult se vorbește, dar puțin se face. De altfel, multe dintre comitetele de etică sunt create incorect. În fruntea lor ar trebui să fie şi medici cu experienţă, reputaţie bună, nu doar șefi de secții. Desigur că ar fi bine să fie şi un specialist care cunoaște bioetica, un jurist și un psihiatru. Dacă administrația nu impune astfel de reguli și principii, așa și lucrează medicii, fără să creadă necesară cunoaşterea bioeticii”, mai spune Ojovanu.
Provocările în domeniul bioeticii medicale din Moldova
O problemă de etică este nerespectarea confidențialității în instituţiile medicale. „De exemplu, eliberarea preparatelor medicamentoase din farmacii ar trebui să se facă confidențial. Acestea trebuie puse într-o pungă care să nu fie transparentă, iar farmacistul să vorbească discret, ca informația să nu fie auzită și de ceilalți pacienți. În farmaciile noastre este scris cu litere mari unde sunt antibioticele, calmantele, etc., pe când ar trebui să fie doar niște cifre, ca nimeni să nu știe ce ai solicitat. În țările dezvoltate o să vedeți și ghișee despărțite pentru fiecare client”, mai spune Ojovanu.
Comunicarea diagnosticului grav pacienţilor continuă să fie o provocare pentru doctorii din Moldova.
„Doctorii anunță rudele despre un pronostic grav și nu pacienţilor direct. Astfel erau instruiți în trecut medicii, deoarece se credea că o informație negativă le-ar face mai mult rău pacienților. Astăzi însă se consideră că pacienții informați, care cunosc adevărul, reușesc să-şi prelungească calitatea și chiar şi durata vieții”, ne spune Victoria Federiuc, lector universitar la Catedra de Filosofie şi Bioetică.
O altă provocare despre care atenționează specialista este că Moldova nu dispune de un mecanism care să prevină erorile medicale.
„Avem un Cod de etică, avem Comitete, dar nu şi suficiente pârghii ca membrii acestora să fie instruiţi. Nu este suficient să sancționezi un medic pentru că a greşit sau e corupt, dar trebuie creat un mecanism ca să prevină aceste erori. Bioetica nu trebuie predată doar la Universitate. În spitale sunt necesare traininguri, ședințe, în care să fie instuiţi specialiştii medicali şi să li se explice cum se iau deciziile. De altfel, doctorii trebuie instruiţi cum să folosească tehnologiile noi, astfel ca acestea să nu dăuneze pacienților, dar să le protejeze sănătatea”, mai spune Federiuc.
Riscurile necunoaşterii bioeticii
„În acest caz suferă pacientul, dar şi sistemul medical, deoarece drept consecință pacienții nu mai au încredere în doctorii din Moldova şi aleg să facă tratamente în străinătate sau încearcă metode alternative, care nu sunt demonstrate științific. În alte cazuri, ei, pur şi simplu, nu apelează la medici”, conchide Victoria Federiuc.
„Colectivul și pacientul suferă în egală măsură. Instituția își pierde imaginea de profesionalism, iar medicii sunt mediatizați în aspect negativ. Și pacienților li se aduce prejudicii asupra sănătății, din punct de vedere spiritual și psihic”, completează Ojovanu.
La eveniment au fost nelipsiţi doctorii, care sunt constienți că fără bioetică siguranţa pacienţilor este în pericol.
„Comitetele de etică sunt create și pentru cei care fac cercetări. Astfel, atunci când cineva vrea să facă o cercetare trebuie să obțină avizul comitetului de etică. De exemplu, verificăm să nu fie efectuate cercetări cu medicamente care nu sunt omologate (recunoscute) în Moldova, ca să nu dăuneze pacientului. Dacă cercetarea e făcută pe animale, verificăm dacă nu se folosesc prea multe animale, precum şi în ce condiţii se face studiul”, explică Viorel Nacu, președintele Comitetului de etică al cercetării.
De altfel, doctorul face parte din cadrul Comitetului de Etică al Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi spune că ori de câte ori apar probleme etice între medici şi pacienţi, acestea sunt discutate. „Comitetul abordează aceste probleme, iar apoi administraţia urmează să ia măsuri. Problemele sunt diverse. Mulţi doctori au absolvit studiile înainte de anii 90. Pe atunci bioetica nu se studia. De aceea, acum este nevoie ca medicii să învețe să comunice cu pacienții, mai ales cum să-I spună diagnosticul, ceea ce nu este ușor. Eu cred că medicii noștri nu sunt pregătiți din acest punct de vedere. Atunci când trebuie să-i spui unui pacient că are cancer în fază terminală trebuie să știi cum să o faci, ca să nu-l traumatizezi”, mai spune Viorel Nacu, profesor catedra „Anatomie chimică și chirurgie anatomică”.
„Codul de etică ne vorbește despre normele generale ale bioeticii sau ale acordului informat al pacientului, care trebuie să fie un principiu de bază pentru medicii în psihiatrie. Chiar dacă se spune că pacienții cu probleme psihice nu sunt tocmai adecvați, eu cred că tocmai de aceea trebuie să respectăm, în primul rând, cu ei normele bioetice. Aceşti pacienţi trebuie să-şi dea acordul informat pentru internare, investigare, dar şi tratament”, menţionează şi Alexandru Dorosevici, medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie.
De altfel, specialistul adaugă că „orice persoană care vrea să devină medic trebuie să cunoască principiile bioetice. Necunoașterea acestora duce la erori medicale.
█ „În Moldova malpraxisul are loc la fiecare 20 de minute, dar pacientul nu realizează acest lucru”
România este o altă țară care țintește spre asigurarea implementării principiilor bioetice în activitatea medicală. Lucrurile nu stau ideal, însă cel puțin se fac numeroase traininguri în acest sens.
„Dacă e să ne comparăm cum alte ţări din Europa de Vest, atunci nu cred că am ajuns la un nivel satisfăcător, dar am înregistrat progrese semnificative în ultimii zece ani. În universitățile de medicină și cele cu profil umanist au început să se facă multe cursuri și traininguri în bioetică. Marea problemă este că sunt Coduri de etică, pe care doctorii le lasă în sertar și asta nu e bine. Trening-urile şi codurile de etică cer implicare, nu să fie făcute pur şi simplu. Medicii trebuie să înţeleagă utilitatea lor, pentru că și aplicarea lor ar fi mai ușoară”, declară Emilian Mihailov, cercetător la Centrul de Cercetări în Etica Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
Vom preciza că cursurile de bioetică sunt predate studenţilor de la medicină în anul IV. Rezidenţii, asemenea beneficiază de astfel de cursuri, dar doar cei de la chirurgie şi stomatologie.
Conferința științifică este una dintre acțiunile parteneriatului multilateral de dezvoltare instituțională, realizat de Catedra de filosofie și bioetică a USMF „Nicolae Testemițanu”, în colaborare cu Institutul de Etică Biomedicală a Universității din Basel, Elveția și Centrul de Cercetări în Etică Aplicată a Universității din București, România. Aceasta va dura până mâine.
█ Articole relaționate:
Doctorii, obligați să nu mai fie aroganți și apatici cu pacienții