Autor: Parascovia Rogate
Legea Antitutun este respectată în peste 90% din spațiile publice închise și semideschise. Cele mai disciplinate la acest capitol sunt instituțiile de învățământ. În 99 la sută dintre ele nu se fumează. În schimb o parte dintre agenții economici care au în proprietate localuri de odihnă și agrement își permit să încalce legea în continuare. Unii o fac din ignoranță sau, dimpotrivă, intenționat. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului privind respectarea Legii Antitutun în localurile de alimentație publică, instituțiile medicale și cele de învățământ din țară. Cercetarea arată situația la un an de la interzicerea fumatului în spațiile publice închise și semiînchise.
Autorii au verificat 326 de restaurante, cafenele și baruri, 72 de instituții medicale și 70 de instituții de învățământ din Municipiile Chișinău, Bălți și Cahul. Potrivit rezultatelor, în 91% dintre încăperile localurilor de alimentație publică Legea Antitutun se respectă, în timp ce în 9%, fumatul este admis. De altfel, în majoritatea localurilor unde se încalcă legea, clienții fumează narghilea.
„După mai multe discuții cu angajații localurilor, am observat că aceștia au fost duși în eroare. Ei credeau să fumatul narghilelei este permis, pe când al țigărilor nu. De altfel, în 4% din localuri au fost prezente scrumiere. Acolo, fumatul era admis, cu toate că la intrare era semnul unic de interzicere a fumatului. De altfel, studiul arată că în 99% din localuri - publicitatea produselor din tutun a fost exclusă. Doar în anumite cazuri am observat dispozitive speciale care luminează, pachetele de țigări fiind plasate și în locuri vizibile. Este vorba de trei localuri din Chișinău și două din Bălți”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă la această temă, Rodion Gavriloi, voluntar al Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, care a participat la elaborarea acestui studiu.
Rezultatele cercetării au arătat că agenții economici nu doar că nu respectă Legea Antitutun, dar nici nu emit bonuri fiscale fiecărui consumator.
„În 30% dintre localuri nu este eliberat bonul de casă. Pentru aceasta era nevoie să-l solicităm verbal. Uneori ni se elibera o notă de plată, dar nu și bonul fiscal. În unele cazuri, angajații spuneau că aparatul de casă nu este pe loc în acel moment sau inventau alte scuze. Dacă angajații localurilor nu eliberează bonuri fiscale, nu vom putea verifica dacă agenții economici au sau nu pierderi financiare. Uneori, chiar dacă era sfârșitul programului de muncă al unor localuri, noi primeam bonul cu numărul 1. Asta, deși localul era plin de clienți”, mai precizează Gavriloi.
Datele mai arată că 99% dintre instituțiile de învățământ respectă legea și au afișat la intrare semnul unic de interzicere a fumatului, în comparație cu 90% dintre instituțiile medicale.
„În aceste instituții nu se fumează. Din cele 72 de instituții medicale examinate, am depistat doar într-un singur caz amenajarea unui loc pentru fumat. În ceea ce privește fumatul pe teritoriul aferent instituțiilor, doar în 1% s-a depistat fumatul pe scările instituțiilor de învățământ și medicale, iar în 9% pe teritoriul aferent instituțiilor medicale sau celor de învățământ”, a precizat și Cristina Ursoi, membră a Asociației Studenților și Rezidenților de la Medicină.
Studiul mai arată că o treime dintre localurile în care se fuma în 2017 au fost aceleași localuri care au încălcat legea și în cadrul monitorizării din 2016.
„Presupun că acești agenți economici vor să arate că pot activa încălcând legea. Probabil aceste localuri au bani care nu au fost contabilizați și din care își mențin afacerea”, a declarat și Ghenadie Țurcanu, expert în politici de sănătate la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).
În urma monitorizării, autorii studiului au întocmit 30 de sesizări pentru încălcarea legii în localurile de alimentație publică și alte trei pentru instituțiile medicale și de învățământ. Acestea au fost transmise către Centrele teritoriale de sănătate publică.
„Faptul că Legea Antitutun este respectată în 90% dintre localurile publice înseamnă că s-a implementat la un nivel bun. Nicio țară din lume nu atinge acest indicator sută la sută, ci până la 94-95%. Cred că în Moldova un astfel de rezultat, la un an de la interzicerea fumatului în spațiile publice închise și semiînchise, este favorabil”, a precizat Ghenadie Țurcanu.
De altfel, expertul a adăugat că este nevoie ca autoritățile să continue controalele, iar cetățenii să sesizeze cazuri de încălcare a legii.
„Din experiența țărilor care au implementat astfel de legi, observăm că Legea Antitutun este cel mai mult monitorizată când cetățenii sesizează încălcările. Este nevoie să educăm societatea să denunțe cazurile de încălcare a legii, și să nu aștepte ca de acest lucru să se ocupe doar instituțiile responsabile de controlul ei. Atunci, acestea se vor respecta”, a conchis Țurcanu.
█ „Fumatul poate ucide copilul nenăscut”. Cum va arăta ambalajul nou al pachetelor de țigări
Vom preciza că autorii studiului au vizitat localurile de alimentație publică în cele mai frecventate ore, și anume perioada de prânz (13:00 - 14:00) și seara (18:00 – 23.00). Instituțiile medicale și de învățământ au fost monitorizate în orele de activitate ale acestora.
La realizarea studiului au participat voluntari din Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină, Centrul PAS, Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului și activiști civici din Municipiile Chișinău, Bălți și Cahul.
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Moldova fără fum de tutun”, finanțat de organizațiile „Campanian for Tobacco-Free Kids” și „Bloomberg Philanthropies” ,implementate de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.
█ Articole relaționate:
Parlamentul e „afumat” de businessul țigărilor, cu voci regizate. „Sunt puțini, dar fac atâta lobby”