Autor: Silvia Rotaru
Răpuşi de boală, fără speranţe şi singuri în faţa sfârşitului necruţător, aşa sunt lăsaţi cei mai mulţi dintre oamenii aflaţi în faze terminale ale bolii. Din cei aproximativ 25.000 de mii de bolnavi din Moldova, care nu mai au șanse de supraviețuire, doar 5.000 beneficiază anual de îngrijiri paliative, atât de necesare oamenilor muribunzi. Lipsa cadrelor calificate ar fi cauza principală, dar și accesul la medicamente opioide și subfinanțarea domeniului, spun specialiștii.
În ianuarie 2016 Fundaţia Soros - Moldova a început un proiect ce ține de fortificarea capacităților umane în domeniul îngrijirii paliative în Republica Moldova. Acesta a avut drept scop dezvoltarea capacităților Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” de dezvoltare și aplicare a programelor de instruire în domeniul asistenței paliative la nivel universitar, postuniversitar și de formare continuă. Astfel, pe parcursul celor 18 luni, cât a durat instruirea, 100 de medici de familie și 50 de directori de spitale au participat la un curs de 40 de ore în domeniul îngrijirii paliative. Aceștia au participat la ore teoretice, dar și practice organizate la Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală.
Educația specialiștilor în sfera îngrijirii paliative este o componentă de bază în cadrul sistemului de sănătate, spun specialiștii. „Putem avea politici foarte bine dezvoltate, putem avea acces la medicamentele necesare, dar în momentul în care medicii nu au cunoştinţe suficiente ca să poată să ofere serviciile necesare pacientului, atunci aceste eforturi sunt zadarnice. Este foarte important ca acest curs să devină obligatoriu la diverse nivele de educaţie, astfel încât toată armata aceasta de oameni care oferă servicii pacienţilor să aibă calificarea necesară”, a declarat pentru Sănătate INFO directorul Departamentului de Sănătate Publică al Fundaţiei Soros Moldova, Liliana Gherman.
Îngrijirea paliativă este menită să amelioreze calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, care se confruntă cu probleme asociate unei boli avansate și progresive, prin înlăturarea suferinței, tratamentului durerii și a altor probleme de natură fizică, socială și spirituală.
Studenții învață cum să acorde îngrijiri bolnavilor în faze terminale
Deoarece asistența paliativă este un domeniu care necesită o abordare complexă, în cadrul proiectului a fost creată o echipă multidisciplinară de specialiști de la diferite catedre (terapeuți, medici de familie, anesteziologi, oncologi, psihologi și filozofi), care au fost instruiți ca formatori pentru a obține cunoștințele și abilitățile necesare ca să ţină acest curs în continuare. Astfel, 12 specialiști de la USMF „Nicolae Testemițanu” au primit certificate de formatori în asistența paliativă și urmează să transmită cunoștințele lor mai departe. Ei au studiat experiența în domeniul paliației în cadrul unui program de patru luni, în cadrul Centrului de Studii pentru Medicină Paliativă al Fundației HOSPICE Casa Speranței Brașov, România.
O altă noutate îmbucurătoare este faptul că începând cu anii de studii 2016 – 2017, în premieră, toți studenții din anul V de la medicină au trecut modulul de instruire de 40 de ore în medicina paliativă. Modulul a devenit obligatoriu în programul universitar pentru studenții din anul V de la facultățile de Medicină nr. 1 și Medicină nr. 2.
„Pentru o instruire în îngrijirea paliativă este nevoie de un curs multidisciplinar. Acesta trebuie să conțină înțelegerea noțiunilor de bază în îngrijirea paliativă, managementul durerii, managementul simptomelor. Studenții au învăţat şi cum să comunice diagnosticul. S-a pus accentul pe aspecte de ordin spiritual, psihologic și religios în comunicarea cu acești pacienți și cu familiile lor”, susține Rodica Gramma, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică, USMF.
De asemenea, atât studenții de la anul V, cât și medicii care au trecut stagiile au participat la diferite scenarii de simulare a cazurilor cu pacienți muribunzi.
Doctorii spun că au învățat lucruri utile, multe știute deja. Aceștia recunosc însă că lipsa cadrelor umane în acest domeniul se simte. „Este nevoie de resurse financiare şi umane, dar cel mai de preţ sunt resursele umane. Este nevoie de oameni bine instruiţi, cu dedicare, cu aptitudini și responsabili”, afirmă directorul Spitalului Raional Teleneşti, Alexei Bivol.
„A fost un curs foarte interesant şi bine structurat. Am învățat care este tactica de acordare a asistenţei medicale, spirituale, ca omul să poată pleca de printre noi cu demnitate. Aceşti pacienţi au mereu dureri insuportabile, iar noi avem menirea să le alinăm durerea cu medicamente, cu îngrijirea necesară, discutând cu ei,” a precizat și directorul Spitalului Raional Basarabeasca, Dorina Belous.
Specialiștii spun că ceea ce au reușit să facă important în cadrul acestui proiect este editarea și scoaterea de sub tipar a două manuale de Medicina paliativă pentru studenți și pentru medicii de familie. Dintre acestea, 200 de manuale au fost oferite Bibliotecii Universității de Medicină, iar 700 - vor fi distribuite specialiștilor din sistemul național de sănătate. Totalurile acestui proiect au fost prezentate în cadrul unei conferințe cu genericul „Asistența Paliativă – abordări contemporane și perspective”, la care au participat specialiști în asistența paliativă din Moldova și România.
Calitatea serviciilor contează cel mai mult
Conform legislației actuale, fiecare spital public trebuie să asigure un anumit număr de locuri pentru bolnavii aflați în ultimele zile de viață. Paturile sunt repartizate în funcţie de numărul populației. De exemplu, acum într-un raion cu o populație de peste 100.000 de locuitori, o instituție trebuie să aloce între 8 și10 paturi, deși necesarul ar fi mult mai mare. Totuși, nu numărul de paturi ar fi atât de important, ci mai degrabă să înțelegem când un pacient are nevoie de îngrijiri paliative şi să i le oferim calitativ.
„Nu contează de ce maladie suferă pacientul și în ce stadiu este aceasta, noi trebuie să scoatem în evidență nevoile lui și ale familiei sale. Un rol important în această schemă îl are medicul de familie. El este pilonul, de aceea anume el trebuie, în primul rând instruit”, spune Vladimir Pogoneţ, responsabil de serviciul îngrijiri paliative şi durere la Institutul Oncologic.
De-a lungul anilor specialiștii în domeniu au lucrat la o serie de documente menite să controleze simptomele bolnavilor în ultima fază a bolii. Astfel, a fost elaborat protocolul clinic controlul durerii în cancer, simptomatologia gastro-intestinală, simptomatologia respiratorie şi controlul tegumentelor, protocolul cu particularităţi HIV SIDA, TB şi pediatrie. Deocamdată, însă, acestea rămân neaprobate. În acest an autoritățile din sănătate au aprobat protocolului clinic naţional „Îngrijiri paliative la copil”, un protocol clinic pioner primordial în această sferă. De asemenea, a fost elaborat un model nou de îngrijiri paliative care include tratamentul curativ, paliativ, servicii hospice, dar și îngrijiri în perioada de doliu.
O problemă cu care se confruntă sistemul paliativ din Moldova este accesibilitatea redusă a medicamentelor necesare bolnavilor în ultima fază a bolii. Stocurile de forme orale și transdermice nu sunt suficiente, iar pastilele, plasturele transdermic nu sunt accesibile în toate farmaciile. De asemenea, un număr foarte mic de farmacii distribuie opioide. În general, formele de opioide pentru copii lipsesc.
Pentru anul 2017 din banii CNAM a fost alocați aproape 5 milioane de lei pentru contractarea serviciilor de îngrijiri paliative, deși necesitățile ar fi mult mai mari. CNAM a mai alocat 8 milioane de lei pentru acoperirea necesităţilor pacienţilor cu stome, care sunt în număr de 1.500 pe ţară. Pentru ei au fost procurate pungile cu stome distribuite în premieră gratuit.
Finanțarea paliației din surse publice
Potrivit directorului executiv, Fundaţia Angelus Moldova, Valerian Isac, lucrurile s-au îmbunătățit de-a lungul anilor, în domeniul serviciului paliativ. Dacă facem o comparație între anul 2010 când din fondul CNAM, pentru o vizită la domiciliu se alocau 36 de lei, pentru anul acesta suma s-a ridicat la 181 de lei. În anul 2010 pentru o zi de spitalizare se alocau 96 de lei, în anul 2017 s-au alocat 351 de lei.
Pentru comparație, în România pentru o zi de îngrijire se alocă 235 de roni, echivalentul a 1.069 de lei, iar pentru îngrijiri la domiciliu - 65 de roni per vizită, echivalentul a 296 de lei moldovenești. Tot în România pentru îngrijirea paliativă medicii primesc un spor de 50 la sută din salariu în spitalele publice. Totuși, specialiștii de peste Prut susțin că în unele direcții Republica Moldova a făcut pași concreți. „La unele etape sunteţi înaintea României şi mă refer la faptul că aveţi o serie de acte normative aprobate de către autorităţi, ghiduri, protocoale. La noi acestea nu sunt aprobate de autorități”, spune Vladimir Poroch, medic şef Îngrijiri paliativela Institutul Regional de Oncologie Iaşi, România.
Acum în Moldova serviciile de îngrijiri paliative sunt prestate de centrul de zi și echipa mobilă a Hospice Angelus Moldova, Hospice-ul din Zubrești, Strășeni, secţia Îngrijiri paliative din cadrul spitalului municipal nr.4 din Chișinău, Institutul de Oncologie, 12 echipe mobile de îngrijire paliativă la domiciliu din cadrul Asociației Naționale de Tratament Paliativ, consultaţii de îngrijire paliativă în ambulatoriu de la Institutul de Oncologie, medici de familie. În acest an un nou centru de îngrijiri paliative pentru copii a fost deschis la Isacova, raionul Orhei, și în cel mai scurt timp va putea presta servicii de reabilitare.
Specialiștii afirmă că până la calitatea veritabilă în paliație mai este nevoie de investiții și timp. Pe lângă pregătirea specialiștilor, care ar putea oferi aceste servicii, ar fi primordial ca pacienții aflaţi în faze terminale ale bolii să stea într-o secție specializată, adaptată necesităților lor. În plus, pentru serviciile paliative nu există buget separat, banii fiind oferiți de CNAM pentru servicii medicale comunitare, care se împart în servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijiri paliative laolaltă. „Este nevoie ca în fiecare raion, să fie o echipă mobilă şi o unitate cu paturi, care să lucreze sub același acoperiș. Dacă această echipă va funcţiona sub un singur acoperiş, atunci banii vor fi repartizaţi într-un singur loc. Ei vor fi gestionaţi şi vor acoperi necesităţile întregului raion”, explică directorul Hospice Valerian Isac.
Astfel, autoritățile din domeniu își propun crearea unui hospice contemporan ca model pentru țară, dezvoltarea serviciilor specializate de îngrijiri paliative în fiecare raion, personal instruit și remunerat corespunzător, dar și acces suficient la medicamente pentru controlul durerii și a altor simptome.
Moldova a integrat îngrijirea paliativă în sistemul de sănătate, începând cu anul 2010 când a fost aprobat Standardul Național de Îngrijiri Paliative și Protocoalele clinice naționale în dispnee, stare terminală, patologie gastrointestinală, durere în cancer și escare.
█ Articole relaționate: