Autor: Veronica Volcov
În timp ce pentru Europa e o normă, pentru Moldova e încă un lux. Cei mai mulți dintre pacienții cu maladii incurabile, care au nevoie de îngrijiri medicale speciale, decedează în chinuri groaznice, răpuși emoțional și fizic. Asta din cauză că serviciile paliative de care ar trebui să beneficieze sunt departe de a putea fi oferite tuturor celor care au nevoie de ele. Autoritățile din sănătate abia de câțiva ani au înțeles că pacienții incurabili au dreptul la moarte demnă. Cum însă lucrurile se mișcă lent în țară, iar lipsa banilor e invocată la orice colț, cei care încearcă acum să facă lucrul statului sunt în mare parte organizațiile neguvernamentale în domeniu.
Astfel, într-un raport de evaluare a necesităților de îngrijiri paliative al Asociației Naționale de de Tratament Paliativ se spune că în Moldova cel puțin 25 de mii de pacienți care suferă de maladii incurabile ar avea nevoie de îngrijiri paliative. Pentru mai mult de jumătate dintre ei durerea le provoacă suferință fizică, psiho-emoțională și spirituală, astfel încât cei aflați în faze terminale ale bolii își petrec ultimele zile din viață în chinuri insuportabile, iar rudele stau neputincioase în fața lor. În strategia ei de advocacy, Asociația Națională de Tratament Paliativ, a menționat cu acest prilej că cele mai mari provocări pentru sistemul de sănătate în îngrijirea acestor bolnavi este accesul la medicamente opioide anti-durere, lipsa specialiștilor în paliație și subfinanțarea domeniului.
Dacă ar fi să prezentăm în cifre tabloul îngrijirilor paliative în Moldova, constatăm că din cei 25 de mii doar unu din șapte pacienți incurabili beneficiază anual de îngrijiri paliative. Sunt înregistrați 57 de medici specializați în paliație, deși ar fi necesari peste 140 și de 670 de asistente medicale în acest domeniu. 12 ONG-uri prestează servicii hospice și îngrijiri paliative la domiciliu și 35 de spitale raionale au reorganizat 245 paturi în acest scop, scrie în raportul de evaluare a necesităților de îngrijiri paliative al Asociației Naționale de Tratament Paliativ.
Totodată, datele estimative pentru 2015 arată că anul trecut CNAM a alocat patru milioane de lei pentru îngrijiri paliative comunitare și 11 milioane de lei pentru servicii de asistență spitalicească. Asta, deși necesarul ar fi fost de 70 de milioane.
„În 2015 pe paturile de spitale raionale au fost internați pentru îngrijiri paliative peste 2.300 de pacienți, de două ori mai mulți decât acum doi ani. Și asta, pentru că până în 2014 se înregistra o lipsă de specialiști în paliație. Începând cu 2011 numărul de paturi a scăzut până la 14.100 în cele 71 de spitale din țară. Astfel, fiecărui spital raional îi revenea câte 215 paturi pentru stările acute și 50 de paturi au fost reprofilate pentru pacienții care necesită îngrijire de lungă durată. Șapte paturi dintre acestea reveneau pacienților muribunzi”, a declarat Oleg Hîncu, consultant în sănătate, care a participat la elaborarea mai multor acte normative în acest domeniu.
Începutul este bun, spun specialiştii care prestează nemijlocit servicii de paliație, doar că desi spitalele raionale au reprofilat paturi pentru pacienţii cu boli incurabile, ele sunt dispersate în diverse secţii, ceea ce provoacă o serie de incomodități. Pacienții aflaţi în faze terminale ale bolii ar trebui să stea într-o secție specializată, adaptată necesităților lor. În plus, pentru serviciile paliative nu există buget separat, banii fiind oferiți de CNAM pentru servicii medicale comunitare, care se impart în servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijiri paliative laolaltă.
Pentru că banii sunt puțini, greul acestor servicii le revine donatorilor externi. Dacă nu ar exista aceştia, spun specialiştii în paliație, serviciul practic ar dispărea.
„Dacă medicamentele opioide sunt asigurate de stat, apoi unele materiale sanitare, precum pungile de colostomie, scutecele, echipamentele pentru prevenirea escarelor, precum saltelele antidecubit, cărucioarele pentru deplasare, dispozitivele automate pentru administrare continuă a medicaţiei antidurere le solicităm de la donatori”, susține Victoria Tintiuc, director al organizației neguvernamentale „Aripile Speranței” din Orhei.
“Anual, costurile de achiziționare a serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu sau în spitale crește cu 10 la sută. În acest an echipele mobile ale celor 12 furnizori din cadrul ONG-urilor au fost contractați de CNAM cu câte 171 lei pentru o vizită la domiciliul pacientului. Ziua-pat din spitale era prețuită cu 331 lei, jumătate din acest fond revenind procurării de medicamente și consumabile”, a adăugat consultantul în sănătate, Oleg Hîncu.
Conform standardelor naționale, de îngrijire paliativă au nevoie pacienţii cu boli incurabile cu speranţă de viaţă sub 12 luni, pentru care tratamentul curativ este ineficient, precum și cei cu simptome necontrolate, nevoi psiho-sociale şi spirituale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, printre acestea se numără cancerul, HIV/SIDA, bolile neurologice progresive, precum scleroza multiplă, boala Parkinson, Alzheimer și alte demențe grave, afecțiunile pulmonare obstructive, precum astmul, emfizemul, mucoviscidoza, insuficienţa cronică cardiacă și renală, ciroza hepatică, artrita reumatoidă, diabetul zaharat complicat, tuberculoza rezistentă la medicamente.
De altfel, majoritateea bolnavilor care au nevoie de îngrijiri paliative sunt bolnavii de cancer. Conform programului national de control al acestei maladii, pentru anii 2016-2025, de astfel de tratament ar trebui să beneficieze 80 la sută dintre ei. Potrivit Asociației Naționale de Tratament Paliativ, în acest moment, 16% dintre pacienții muribunzi beneficiază de acest tratament, de două ori mai mult decât acum doi ani. Deocamdată însă documentul este în fază de discuții, a declarat pentru Sănătate INFO Valeriu Isac președintele Comisiei de specialitate în îngrijiri paliative și îngrijiri medicale la domiciliu de la Ministerul Sănătății și președinte al Asociației Naționale de Tratament Paliativ. El spune că succesele obținute în ultimii ani în domeniul paliației în Moldova se datorează și multiplelor instruiri pentru specialiști.
„Alături de 15 medici certificați în Paliație din cadrul rețelei prestatorilor de îngrijiri paliative, au fost instruiți alți 42 medici de diferite profiluri în cadrul unui program de 240 ore, recunoscut de Ministerul Sănătății prin acordarea de credite de educație medicală. La fel, cursul de Îngrijiri Paliative a fost inclus în programul de studii generale și de rezidențiat de la Medicină. În plus, au fost instruiți formatori în Paliație din cadrul Catedrei de educație medicală continua, la fel și al Centrului de Educaţie Medicală Continuă a Personalului Medical cu Studii Medii, iar medicii de familie au parte de un curs de bază de 40 ore de abordare paliativă”, a menționat Valeriu Isac.
În prezent, în Moldova serviciile de îngrijiri paliative sunt prestate de centrul de zi și echipa mobilă a Hospice Angelus Moldova, Hospice-ul din Zubrești, Strășeni, secţia Îngrijiri paliative din cadrul spitalului municipal nr.4 din Chișinău, Institutul de Oncologie, 12 echipe mobile de îngrijire paliativă la domiciliu din cadrul Asociației Naționale de Tratament Paliativ, consultaţii de îngrijire paliativă în ambulatoriu de la Institutul de Oncologie, medici de familie. În acest an un nou centru de îngrijiri paliative pentru copii care va presta servicii de reabilitare și respiro urmează să fie lansat la Isacova, raionul Orhei, iar în fiecare raion urmează să fie instituită câte o echipă mobilă, a precizat președintele Asociației, Valerian Isac.
Notă: Moldova a integrat îngrijirea paliativă în sistemul de sănătate, începând cu anul 2010 când a fost aprobat Standardul Național de Îngrijiri Paliative și Protocoalele clinice naționale în dispnee, stare terminală, patologie gastrointestinală, durere în cancer și escare.
Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, „îngrijirea paliativă este menită să amelioreze calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, care se confruntă cu probleme asociate unei boli avansate și progresive, prin înlăturarea suferinței, tratamentului durerii și a altor probleme de natură fizică, socială și spirituală.”
█ Articole relaționate: