Redactor: Elena Cioina
Un raport al Curții de Conturi privind activitatea Ministerului Sănătății în perioada 2011-2015 relevă că, în ciuda infrastructurii spitalicești vechi și departe de standardele moderne, șefii Ministerului Sănătății au preferat să stea cu banii în conturi în loc să-i investească în clădiri și aparatură. De asemenea, aceștia au manifestat un minim interes pentru a utiliza fondurile europene alocate în acest sens sau fondurile împrumutate de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, scrie Digi24.
În medie, în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a păstrat, anual, în conturi o sumă de 180 de milioane de lei românești. Cea mai mare sumă a fost păstrată în 2015, an la finalul căruia disponibilul în cont al Ministerului Sănătății ajunsese la 522 de milioane de lei. De precizat că toți acești bani puteau fi folosiți pentru finanțarea investițiilor în sistemul de sănătate.
„Din această sumă neutilizată, s-a estimat că în cazul utilizării acesteia se puteau achiziționa 72 de aparate tip RMN, având în vedere un preț mediu de achiziție în sumă de 7,2 milioane lei/aparat RMN”, arată inspectorii Curții de Conturi.
În timp ce șefii Ministerului Sănătății au ținut banii în cont și au încasat o dobândă de doar 1,6 milioane lei, statul român accesa fonduri din împrumuturile de la BEI și BIRD, fonduri pentru care s-au plătit dobânzi în valoare de 7,8 milioane de euro. „Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă”, arată Curtea de Conturi.
Mai mult de atât, în perioada 2011-2015, 35 milioane de lei au fost luate de la unitățile sanitare pentru a alimenta fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fond care a fost folosit, știm bine, discreționar de toți premierii în funcție.
Pe lângă banii ținuți în conturi în loc să fie investiți, șefii Sănătății au folosit defectuos sau nu au folosit deloc banii europeni alocați.
„Ministerul Sănătății nu a luat măsurile necesare cu privire la accesarea şi derularea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă, ceea ce a condus atât la pierderea unor finanţări din fonduri europene, în valoare de 79 de milioane de lei, cât şi la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane de lei, din fondul regional (POR 2007-2013). Neîntreprinderea de către Ministerul Sănătății a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii şi modelării serviciilor şi infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei, din fondul regional (POR 2014-2020)”, se mai arată în raportul Curții de Conturi. Adică, în total, peste 2 miliarde de euro!
Alte nereguli constatate:
- Au plătit 44,62 milioane de lei pentru un proiect de informatizare care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune.
- Au plătit 114,8 milioane lei pe studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate, ghiduri arhitecturale, proiecte tehnice și servicii de expertiză pentru lucrări care nu s-au mai efectuat, inclusiv la 15 spitale județene de urgență.
- Obiectivele de investiții inițiate în coordonarea Minnisterului Sănătății au avut ca durată de realizare o perioadă mare de timp - respectiv între 15 și 19 ani -, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și implicit asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora.
- Aparatură medicală în valoare estimată de 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare uneori cu întârzieri de peste 300 de zile. În alte cazuri nu a mai fost dată deloc în exploatare.
În perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a fost condus de Cseke Attila (UDMR), Ladislau Ritli (UDMR), Vasile Cepoi, Raed Arafat (interimar și plin), Eugen Nicolăescu (PNL) și Nicolae Bănicioiu (PSD).
█ Articole relaționate:
Unii aproape în lux, iar alții în mizerie. Cum arată căminele medicilor rezidenți din Moldova