Autor: Mariana Matcovschi

Gestionarea deșeurilor medicale în Moldova rămâne o problemă serioasă, deși responsabilii se grăbesc să nege acest lucru. Un raport al Curții de Conturi confirmă că o mare parte din spitale n-au nici capacități, nici resurse să gestioneze zecile de tone de deșeuri rezultate din activitatea medicală. În continuare o parte se îngroapă, alta se distruge prin ardere, însă într-un volum neînsemnat. Culmea, e că asistentele medicale sunt nevoite să strângă seringile manual, iar depozitarea lor pentru distrugere poate dura mai multe zile.

Prima problemă în privința deșeurilor medicale ține de statistică. Dacă BNS operează cu niște cifre, atunci Ministerul Sănătății și Centrul Național de Sănătate Publică raportează cu totul altceva. Astfel, la începutul anului trecut Biroul Național de Statistică anunța că în anul precedent au fost formate 400 tone de deșeuri spitalicești, care integral au fost scoase la gunoiști, iar la capitolul deșeuri toxice nu s-ar fi raportat nimic. În același timp, Ministerul Sănătății și Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP) au raportat că instituțiile medicale din țară au generat 34,5 mii tone de deșeuri nepericuloase și 1.000 de tone de deșeuri medicale periculoase. În ceea ce privește anul trecut, din 1.600 de tone de deșeuri raportate, 599,3 tone au fost autoclavate, 581,4 tone – dezinfectate, 160 tone – incinerate, 185 tone au fost externalizate, adică transmise în responsabilitatea agenților economici și aproape 86 tone – înhumate în cimitire sau aruncate în gropile „Bekkari”.  Datele au fost prezentate în „Raportul auditului de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție, impactul adițional”, întocmit de Curtea de Conturi și publicat în Monitorul Oficial la 4 august.

Auditul a mai constatat că anul trecut numai 3 agenți economici au fost autorizați de către Ministerul Mediului pentru gestionarea deșeurilor, toți cu sediul în municipiul Chișinău. Aceștia au colectat de la instituțiile medicale din țară, prin autoclavare, 39,8 tone de deșeuri medicale, cantitățile fiind nesemnificative comparativ cu cele generate. În raport se menționează că deșeurile periculoase rezultate din activitățile medicale, în prezent, sunt eliminate la depozitele de deșeuri menajere solide, din cauza lipsei centrelor regionale și a instalațiilor de stocare sau eliminare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale.

Autorii raportului mai constată că în lipsa unei legi privind gestionarea deșeurilor, care este tărăgănată deja de 3 ani, fiecare instituție medicală se descurcă cum poate, iar responsabili de acest proces nu prea sunt.

Părțile anatomice, ținute în vase improvizate, seringile – colectate manual

În urma mai multor controale la spitale, s-au depistat mai multe nereguli în procesul de gestionare a deșeurilor. Printre acestea, enumerăm câteva:

  • Depozitele temporare unde sunt ținute deșeurile nu sunt autorizate de către Centrul de Sănătate Publică din Chișinău, deoarece încăperile nu au fost prevăzute pentru acest scop la construcție. Spațiile pentru deșeuri periculoase nu sunt separate și asigurate cu ventilație și canalizare.
  • În spațiile de depozitare temporară pentru deșeurile periculoase lipsesc containerele mobile cu pereți rigizi și marcaj „Pericol biologic”, iar deșeurile de mercur nu se colectează în recipiente speciale marcate, dar în vase de sticlă.
  • Dezinfectantul utilizat se varsă în sistemul de canalizare, seringile sunt selectate de către lucrătorii medicali manual, pentru predarea la depozitarea temporară, iar durata depozitării temporare depășește 72 de ore.
  • Părțile anatomice care urmează să fie înhumate nu sunt colectate în saci de polietilenă cu marcaj galben, dar în vase improvizate; nu se întocmesc registrele de evidență a deșeurilor medicale generate și nu sunt prezentate la Statistică rapoarte privind cantitățile de deșeuri toxice și menajere.

Pentru situația creată se argumentează din nou cu lipsa banilor. Conform Curții de Conturi, doar 19 raioane din 35 de unități administrative teritoriale au raportat resurse suficiente pentru realizarea planurilor de gestionare a deșeurilor, pe când alte cinci instituții au raportat sume insuficiente.

Spitalele utilizează metode periculoase

În raportul Curții de Conturi se mai menționează că metodele de distrugere a deșeurilor medicale prin incinerare, autoclavare sau îngropare sunt legale, însă nu au fost stabilite mecanismele de tratare sau distrugere sigură și eficientă, astfel existând riscul de a infecta mediul și populația. Situația pare să fie mai critică în raioane, unde nu există nici regulamente adecvate, nici resurse pentru a le implementa. De altfel, Ministerul Sănătății nu a stabilit până acum criterii clare privind gradul de toxicitate a deșeurilor și nu a elaborat un Clasificator al deșeurilor toxice şi metodele de determinare a gradului de toxicitate. Acum, autoritățile se conduc după un ordin tocmai din 1995. De asemenea, Ministerul Sănătății și Autoritățile Publice Locale nu au creat rețele de colectare separată a deșeurilor și nici nu au fost create centre de colectare şi stocare în regiuni a deșeurilor periculoase, așa cum prevede Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor 2013-2027.

Deșeurile, duse în continuare la cimitir

Mihai Moldovanu, șeful Direcției Sănătate din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău, susține că fiecare instituție medicală deține mai multe contracte cu anumite firme responsabile în colectarea deșeurilor: „Dacă vorbim de materialele din plastic, seringi etc, atunci la prima etapă acestea sunt dezinfectate în instituția medicală, se colectează în saci și în containere, apoi, firma contractată vine și le ia și le arde sau le reciclează”, explică Moldovanu. Responsabilul spune că procedura decurge altfel în cazul materialelor biologice, rezultate din maternități sau secții de chirurgie: „Țesuturile rămase în urma intervențiilor chirurgicale se decontaminează prin metoda chimică, apoi se sterilizează termic în autoclavă, ca să fim siguri că materialul nu este contaminat, ulterior vine firma de servicii funerare, le preia și le îngroapă în cimitire”, menționează Moldovanu. Șeful Direcției mai spune că aceste firme preiau deșeurile medicale la necesitate, de câteva ori pe săptămână, în funcție de instituția pe care o deservește.

Pentru a soluționa problema deșeurilor, Mihai Moldovanu spune că direcția pe care o conduce, împreună cu Ministerul Mediului, lucrează asupra unui proiect cu privire la construcția unei „mini-uzine” de prelucrare a deșeurilor medicale: prelucrarea plasticului, distrugerea medicamentelor cu termen expirat, prelucrarea și arderea țesuturilor biologice.

„Experții de la Mediu permit amplasarea acestei uzine pe teritoriul Spitalului Clinic Municipal Sfânta Treime, unde există spații auxiliare, neutilizate. Acest lucru este în perspectivă. Uzina ar putea să asigure prelucrarea deșeurilor medicale atât pentru spitalele municipale și republicane, dar și a aproximativ 7-8 spitale raionale”, susține șeful Direcției Sănătate din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău. Ce-i drept, totul e la nivel de idee, iar bani pentru acest scop nu există.

Serviciile funerare, o soluție și pentru Institutul de Medicină Urgentă

Deșeurile de la Institutul de Medicină Urgentă sunt gestionate, de asemenea, cu ajutorul serviciilor de reciclare și ale celor funerare: „Deșeurile medicale periculoase sunt dezinfectate de către colaboratorii secției, sunt ambalate conform normelor și sunt duse la gunoiul instituției, apoi zilnic sunt preluate de către serviciul Autosalubritate. Pentru deșeuri biologice există Secția Morfopatologie, dotată cu frigidere, în care părțile anatomice se țin în formalină, conform procedurii. Acestea sunt preluate la necesitate, atunci când specialiștii de la morfopatologie iau legătura cu firma cu care au contract”, spune Olga Pinteac, asistentă medicală șefă a instituției.

Conform Planului de acțiuni al Strategiei, adoptată în 2013, costurile totale pentru gestionarea deșeurilor, nu doar medicale, erau estimate la 145 milioane de euro. 

 

█ Articole relaționate:

Raport. Spitale mizerabile și fără aparatură, miniștrii au ținut banii în cont

La Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie pacienții viețuiesc împreună cu șobolanii. În acest an, instituția va primi încă 1,8 milioane de lei pentru reparație

Unii aproape în lux, iar alții în mizerie. Cum arată căminele medicilor rezidenți din Moldova